Azi, în episodul 10 din serialul „Sex, spionaj şi poliţie politică în „Epoca de aur””, citiți despre comentariile actorului Ilarioan Ciobanu legate de „Doctrina Ceauşescu”, remarcile scriitorului Fănuş Neagu după moartea – pe care o considera suspectă – a unui înalt activist de partid şi profeţiile regizorului Lucian Pintilie, toate  atent monitorizate de Securitate.  

În fiecare duminică, pe ReporterVirtual.ro puteți citi câte un capitol/ povestire din cartea jurnalistului Emil Berdeli:

Ilarion Ciobanu, Doctrina Ceauşescu şi profeţia regizorului Lucian Pintilie

Fănuș Neagu

Actorul Ilarion Ciobanu a făcut comentarii sumbre legate de regimul comunist, chiar înainte ca Nicolae Ceauşescu să piardă puterea. El n-a fost un disident, dar vorbea pe şleau atunci când alţii doar şuşoteau pe la colţuri. Din acest motiv se afla în atenţia Securităţii, care-l botezase, foarte ciudat: CORA. Puţini ştiu că, în august 1987, actorul a vorbit critic la adresa „Doctrinei Ceauşescu“. Tot atunci, scriitorul Fănuş Neagu, botezat FANE de către poliţia politică, credea că Petru Enache, un înalt activist de partid care răspundea de propagandă, a fost „ajutat“ să moară. Surprinzătoare este şi profeţia sumbră a regizorului Lucian Pintilie din 1987, legată de românii, pe care-i socotea inapţi de a trăi noţiunea de ispăşire.

Ilarion Ciobanu

Înainte de orice manifestare importantă, precum a fost, de pildă, Congresul Educaţiei Politice şi al Culturii Socialiste din august 1987, Securitatea se asigura că nimeni nu va mişca în front. Ofiţerii şi sursele lor intrau în alertă şi orice informaţie devenea utilă. Poliţia politică sufla şi-n iaurt, dacă era nevoie, ca să nu se trezească vreun rebel vorbind, înainte ori după cuvântarea lui Nicolae Ceauşescu. Ieşirea lui Constantin Pârvulescu, întemeietor al partidului comunist, care în 1979 s-a ridicat la Congresul al XII-lea al PCR împotriva cultului personalităţii „Conducătorului iubit“, era încă vie în mintea securiştilor.

Operaţiunea declanşată cu scopul de-a supraveghere participanţii la Congresul Educaţiei Politice şi al Culturii Socialiste purta numele de cod „Flacăra ’87“. Au fost vizaţi nu doar cei care aveau acces în Sala Palatului din Bucureşti, locul unde se desfăşura congresul, ci şi alte personalităţi culturale ale momentului, ori oameni obişnuiţi legaţi de acest eveniment. În acest context, Securitatea ştia exact ce crede Ilarion Ciobanu despre Nicolae Ceauşescu. O convorbirea „neprincipială“ a actorului cu un bărbat (nu i se pomeneşte numele, probabil informatorul) a fost consemnată la 18 august 1987 în „nota-sinteză“ a operaţiunii „Flacăra ’87“.

Lucian Pintilie

„Obiectivul CORA (Ilarion Ciobanu, actor), într-o discuţie cu un cetăţean, îi relatează despre lucrările congresului, şi anume: că a fost pronunţată public doctrina Ceauşescu şi că educaţia politică trebuie să fie pe primul plan şi apoi celelalte. De asemenea, afirma că la congres a fost stabilit un statu-quo, dându-i-se mână liberă lui Dulea să facă totul, şi că precis o să se revină cu cititul ziarelor, în colectiv, dimineaţa. Îşi exprimă nedumerirea că din Consiliul Educaţiei Socialiste nu face parte nici un cineast şi nici un plastician.“ Cât pe ce să se îndeplinească profeţiile actorului din perioada congresului, iar modelul nord-coreean să devină realitate şi în România.

Pentru cei mai tineri, Mihai Dulea a fost  vicepreşedinte al Consiliului Culturii şi Educaţiei Socialiste, unul dintre înalţii activişti ai PCR care avea drept sarcină cenzurarea oricărui derapaj ideologic.

Şi scriitorul Fănuş Neagu a fost atent monitorizat în timpul Congresului Educaţiei Politice şi al Culturii Socialiste. El comentase „necorespunzător“ împrejurările în care tocmai murise Petru Enache, secretar cu propaganda al Comitetului Central al PCR. „Obiectivul FANE (Fănuş Neagu – n.m.) – scrie în nota-sinteză din 18 august 1987 –, discutând cu un prieten  (al cărui nume, de asemenea, nu-l aflăm – n.m.) despre decesul lui Petru Enache, a afirmat că acesta «a cam fost ajutat să moară, deoarece a oscilat între camera 1 şi camera 2, unde la prima i se spunea că e deştept, iar la a doua că era bou şi nu mai rezist㻓. Cu alte cuvinte, Nicolae Ceauşescu îl aprecia pe Enache, în timp ce soţia sa, Elena, nu-l putea suferi, poate şi mai rău.

Octavian Paler

Securitatea mai ştia şi că FANE nu agrease deloc cuvântarea lui Ceauşescu de la congres şi că avea o părere proastă despre cei care puseseră încă o cărămidă la postamentul cultului „Conducătorului iubit“. „Gopo, Ecaterina Oproiu şi Ţoiu au elogiat cuvântarea şefului statului într-o manieră de linguşeală, care pe el (Fănuş Neagu – n.m.) îl revoltă. După părerea scriitorului, cuvântarea nu a adus nimic nou şi este veche de peste două sute de ani“, arată documentul Securităţii.

Tot legat de acest congres, într-o altă notă a Securităţii din 21 august 1987 se află transcrierea unei convorbiri înregistrate dintre scriitorul Octavian Paler şi regizorul Lucian Pintilie.

„În contextul discuţiilor purtate cu privire la Congresul educaţiei politice şi culturii socialiste din august 1987, Octavian Paler a afirmat: «Dacă eram ales ca delegat, le spuneam deschis că nu mă duc. Toţi scriitorii erau nemulţumiţi, într-un fel sau altul, dar nici unul nu a avut curajul să nu se prezinte, ba mai mult, cei care au luat cuvântul au vorbit numai în adjective la superlativ la adresa şefului statului, deşi nu aşa simţeau sau gândeau»“.

Securitatea il botezase CORA pe actorul Ilarion Ciobanu

Ce nu ştia Paler atunci era că, după cum consemna chiar Securitatea, mai mulţi scriitori, muzicieni ori plasticieni n-au venit deloc la congres, iar alţii, precum violonistul Ion Voicu ori regizorul Horea Popescu de la Teatrul Naţional, au părăsit sala imediat după cuvântarea lui Ceauşescu.

Memorabil este însă un alt un fragment din discuţia regizorului Lucian Pintilie cu scriitorul Octavian Paler pe marginea celor petrecute la Congresul Educaţiei Politice şi al Culturii Socialiste, o adevărată profeţie înregistrată de Securitate.

Lucian Pintilie, 21 august 1987: „Nu vom învăţa nimic din această experienţă, pentru că nu vom mai avea nici un fel de ruşine, poporul ăsta e inapt de a trăi noţiunea de ispăşire, adică lucrul grav se va arăta numai după ce acest teribil accident istoric se va consuma. Acum suntem narcotizaţi de teroarea aceasta tragedistă, atunci va fi îngrozitor…“.

„Sex, spionaj şi poliţie politică în «Epoca de aur»“, cartea ziaristului Emil Berdeli, apărută la Editura Virtuală (ediţia electronică) şi la Editură Amazon (ediţia tipărită), cuprinde 15 poveşti despre operaţiunile din interiorul ori din exteriorul României ale fostului Departament al Securităţii Statului.

Cine au fost spionii lui Nicolae Ceauşescu – omul care a condus România cu o mână de fier din 1965 până în 1989? Ce operaţiuni desfăşurau, pe cine urmăreau,  ce slăbiciuni aveau agenţii secreţi ori pe cine iubeau? Sunt întrebări la care autorul încercă să răspund în acest volum.

Amorul şi spionajul se aseamănă, mai ales în ce priveşte sincronizarea, însă, dacă veţi citi volumul,  cu siguranţă,  o să descoperiţi mai mult decât atât.

CITEȘTE ȘI:

Sex, spionaj şi poliţie politică în «Epoca de aur» (9) | Partidele de amor dintre Marin Preda cu Nina Cassian, dezvăluite poliţiei politice de către Ion Caraion

Acest articol este proprietatea Reporter Virtual și este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 500 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.

ȚI-A PLĂCUT? DĂ MAI DEPARTE:

ETICHETE:

Ceausescuepoca de aurilarion ciobanusecuritateasexspionaj

Votează: (4 voturi, media: 5,00 din 5)

Încarc...

About the Author: Redacția RV

NOTĂ: Vă rugăm să comentați la obiect, legat de conținutul prezentat în material. Orice deviere în afara subiectului, folosirea de cuvinte obscene, atacuri la persoana autorului (autorilor) materialului, afișarea de anunțuri publicitare, precum și jigniri, trivialități, injurii aduse celorlalți cititori care au scris un comentariu se va sancționa prin cenzurarea parțială a comentariului, ștergerea integrală sau chiar interzicerea dreptului de a posta, prin blocarea IP-ului folosit. Site-ul nu răspunde pentru opiniile postate în rubrica de comentarii, responsabilitatea formulării acestora revine integral autorului comentariului.