Dacă despre o imagine, în general, se spune că ar valora cât o mie de cuvinte, imaginea de alături, în special, valorează cât șase milioane de dezamăgiri. Este imaginea care reflectă cel mai bine situația, la ora actuală: o țață tupeistă, nițel mai inteligentă decât rața pe care o s-o bage la cuptor, pe varză, zilele astea, proțăpită pe un scaun prea mare pentru ea și un alt scaun, gol. Un scaun pe care ar fi trebuit să se afle primul om din stat, președintele României, comandant al forțelor armate și cel mai reprezentativ politician pentru poporul român. Vă mărturisesc sincer: când Iohannis a promis, acum câteva zile, că nu-i va lăsa pe derbedeii din PSD/ALDE și pe fetița cu chibriturile numită Veorica să dea foc la țară, chiar l-am crezut. Când a promis că va prezida, de acum, toate ședințele de guvern, pentru ca nu cumva maimuțele cărora li s-a dat briciul pe mână să adopte cine știe ce ordonanță criminală, am fost convins că se va ține de cuvânt – doar Ein Mann, ein Wort nu e o zicală de pe Vlașca. Aproape că l-aș fi iertat pe Iohannis pentru toate șansele date ticăloșilor din grupul infracțional condus de recidivistul cu mustață, dacă s-ar fi ținut de promisiune. Dar, după ce cu o zi în urmă le stricase apele sclavilor lui Dragnea, ieri președintele n-a mai fost prezent la ședința de guvern. Deși, culmea, Veorica, gospodină desăvârșită, îi pregătise scaunul, lângă ea – și pariez că ștersese de praf și „bibilourile”.
Păi ce facem, domnule președinte? Ori suntem paroliști, ori nu mai suntem? Când intri într-un clenci cu golanii din curtea școlii, apăi te bați cu ei, Herr Klaus, chit că din smardoială o să pleci acasă cu dinții în batistă. Dar măcar dovedești că ești bărbat, îi înfrunți, nu cedezi în fața lor și, mai ales, nu fugi acasică, să te ascunzi sub fusta – elegantă, nu zic – a Primei Doamne. Ieri, dacă erai un bărbat de stat și nu un președinte de stat degeaba, ar fi trebuit să te afli pe scaunul ăla de la țățica Veorica. Nu mai zic că azi, când se împlinesc 29 de ani de la căderea (cel puțin teoretică) a regimului comunist, ar fi trebuit să-ți iei geaca roșie și să fii în stradă, alături de noi. Ai ales să nu devii „un împărat al gloatei”, cum spunea Napoleon, domnule Iohannis. Ai ales să rămâi în turnul de fildeș de la Cotroceni, înconjurat de lingăi și de sicofanți, de consilieri care nu ți-au spus – ori că n-au știut, ori că n-au vrut – că momentul de glorie al unui mandat prezidențial șters a fost, cu siguranță, tocmai ieșirea în geacă roșie.
Klaus Iohannis este al treilea președinte pe care-l învinge sistemul – după Constantinescu și Băsescu. Dar știți de ce? Pentru că și el a făcut și face parte din acest sistem. Este ca o vrajă, care nu va putea fi destrămată decât de un om care nu aparține sistemului. De un om care nu poate fi șantajat cu case, chirii, șmecherii. De un om cinstit, care face ce spune și spune ce face, nu stă, pe mutește, și așteaptă ca țara să se prăbușească, pentru a avea apoi motiv să se laude: „Numai eu o pot construi din nou, votați-mă!” Nimeni nu mă poate convinge că Iohannis n-a dat voit țara pe mâna acestor iresponsabili, special ca ei să o distrugă. E singura explicație care poate justifica numirea Docilei ca premier și, ieri, absența de la ședința de guvern, pentru ca ordonanța Apocalipsei economiei românești să poată fi dată. A fost un calcul cinic: pesedeștii vor prăbuși România în prăpastie, iar el, Klaus cel Măreț, va veni să o reclădească din ruine. Ei bine, herr presidente, s-ar putea să te fi înșelat la faza asta. S-ar putea ca în 2019 românii să nu mai vrea la Cotroceni un om de paie, mai ales unul sprijinit de useliștii sub acoperire din PNL. Adevărata Opoziție, adică USR și PLUS, trebuie să aibă un candidat comun, care să nu mai fie deloc dispus să dea „încă o șansă” PSD, să semneze ca notarul tot ce-i strecoară borfașii sub nas și, la o adică, să fie primul care să iasă în stradă, alături de noi, când justiția, democrația și libertățile cucerite cu sânge în decembrie 1989 sunt amenințate. Așa că relaxează-te în pace, domnule Iohannis! Nu te mai deranja nici măcar să dai, când și când, vreun comunicat, pur și simplu stai relaxat. Continuă să trăiești într-un perpetuu concediu, departe de România și de nevoile ei, departe de oamenii care și-au pus speranța în tine și pe care i-ai trădat, ieri, mai mult ca niciodată. Pleacă unde vrei – în Florida, în Tenerife, în Maldive – undeva unde e cald și bine, pentru că ne-am lămurit: geacă roșie, în iarna care se lasă peste România noastră umilită și obidită, nu ți-a plăcut să porți.
Acest articol este proprietatea Reporter Virtual și este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 500 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.
ȚI-A PLĂCUT? DĂ MAI DEPARTE:
TweetETICHETE:
NOTĂ: Vă rugăm să comentați la obiect, legat de conținutul prezentat în material. Orice deviere în afara subiectului, folosirea de cuvinte obscene, atacuri la persoana autorului (autorilor) materialului, afișarea de anunțuri publicitare, precum și jigniri, trivialități, injurii aduse celorlalți cititori care au scris un comentariu se va sancționa prin cenzurarea parțială a comentariului, ștergerea integrală sau chiar interzicerea dreptului de a posta, prin blocarea IP-ului folosit. Site-ul nu răspunde pentru opiniile postate în rubrica de comentarii, responsabilitatea formulării acestora revine integral autorului comentariului.