Cu siguranţă că, dacă ar fi văzut cine se împopoţonează astăzi cu titlul de revoluţionar, eroii din ‘89 ar fi preferat să-l huiduie pe Ceauşescu nu din stradă, ci din fotoliu şi să nu mai fi făcut deloc revoluţia. Dar culmea nu e că au ajuns revoluţionari cu patalama până şi securişti sau ofiţeri de armată zeloşi tocmai în reprimarea revoltelor ori domni pe care momentul decembrie 1989 i-a prins cu biberonul plin la gură şi scutecul ud la poponeaţă. Culmea este că, în loc să se împuţineze, ca veteranii războaielor mondiale, şi să devină, an după an, tot mai puţini, revoluţionarii noştri se înmulţesc, precum euglena verde, într-un ritm ameţitor.
Cifrele sunt clare: în 2004, erau doar 4.000 de revoluţionari. Astăzi, sunt 17.000, ceea ce înseamnă, vezi bine, că băieţii ăştia sunt nu doar viteji, ci şi virili, de a zămislit fiecare, în şapte ani, alţi trei confraţi întru arme. Care arme, mă veţi întreba, pe bună dreptate, şi eu o să ridic din umeri la fel de mirat: probabil 90% dintre revoluţionarii cu patalama n-au ţinut în viaţa lor decât pistoale cu apă în mână, iar la revoluţie s-au ascuns după dulapuri, în rarele cazuri în care le-au şuierat gloanţe pe la ureche. Căci, dacă ne uităm pe actele lor, vedem că mulţi au participat la revoluţii inexistente, în oraşe sau comune unde nu s-a tras cu puşca nici în zilele de bâlci. Şi mai observăm şi că mulţi răniţi în decembrie 1989, precum temerara doamnă Costea, această Dolores Ibárruri a românilor, reincarnată în soacră a lui Geoană, n-au fost loviţi de gloanţele teroriştilor, ci le-a căzut o navetă pe picioare, şi-au fript un ciocan în deget ori, mai grav, s-au opărit cu ciorbă.
Cât cheltuieşte statul român cu revoluţionarii se ştie prea bine: anual, rotunda sumă de 110 milioane de euro, în vreme ce totalul beneficiilor acordate lor se ridică la şi mai frumuşica sumă de 2 miliarde de euro. Cine a patronat, iniţial, această hoţie pe banii fazanilor contribuabili se ştie la fel de bine: săracul, cinstitul şi milostivul Iliescu. El însuşi revoluţionar cu diplomă, mărinimosul fost preşedinte le-a dat mână liberă colegilor de revoluţie Dan Iosif şi Bebe Ivanovici în această privinţă. Iar ăştia doi, dar mai cu seamă Ivanovici, s-au transformat în fabrici de diplome. Evident, nu le-au dat pe ochi frumoşi, ci pe bani grei, că doar nu oricine îşi mai permite, pe frigul ăsta, să fie revoluţionar. Şi-uite aşa, sub ochii îngăduitori ai regimurilor pesedist, liberal şi pedelist, a prosperat afacerea certificatelor de revoluţionar, atrăgând după sine mai multe recompense decât primesc în raiul lui Mahomet zurbagiii care se aruncă în aer cu dinamită, visând la hurii şi palmieri.
A fost nevoie de o serie de articole în Adevărul ca guvernanţii să se simtă traşi de urechi şi să intervină. Emil Boc a promis că va face ordine în privinţa revoluţionarilor, propunând ca, de avantajele de care până acum s-a bucurat cine a vrut şi cine n-a vrut, să beneficieze doar răniţii de glonţ şi urmaşii eroilor-martiri. Premierul crede însă că „e o temă grea şi sensibilă şi că va fi nevoie de o analiză serioasă a problemei”. Aş, de unde, domnule Boc? Ce analiză? Ce temă grea? N-ai decât să apelezi la judecata lui Solomon şi să-i întrebi pe ăştia 17.000 de revoluţionari în acte care dintre ei s-ar mai lăsa împuşcat astăzi cu plumbi, ca să-şi merite titlul. Că, până acum, cei mai mulţi dintre ei s-au lăsat „mitraliaţi” doar cu arginţi…
Acest articol este proprietatea Reporter Virtual și este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 500 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.
ȚI-A PLĂCUT? DĂ MAI DEPARTE:
TweetETICHETE:
NOTĂ: Vă rugăm să comentați la obiect, legat de conținutul prezentat în material. Orice deviere în afara subiectului, folosirea de cuvinte obscene, atacuri la persoana autorului (autorilor) materialului, afișarea de anunțuri publicitare, precum și jigniri, trivialități, injurii aduse celorlalți cititori care au scris un comentariu se va sancționa prin cenzurarea parțială a comentariului, ștergerea integrală sau chiar interzicerea dreptului de a posta, prin blocarea IP-ului folosit. Site-ul nu răspunde pentru opiniile postate în rubrica de comentarii, responsabilitatea formulării acestora revine integral autorului comentariului.