„Războiul i-a stimulat pe georgieni”

1:04 am, 15 mai 2009 • de Comentariile sunt închise pentru „Războiul i-a stimulat pe georgieni”

» Click AICI ca să te abonezi la ȘTIRILE RV pe mail

Levan Metreveli la interviul Reporter VirtualReporter virtual a reusit sa obtina un interviu in exclusivitate cu ambasadorul Georgiei la Bucuresti. Puteti sa-l lecturati in romana aici sau in engleza pe blogul Nadiei Dincovici. Noua administrație de la Casa Albă nu și-a schimbat poziția față de Tbilisi, afirmă ambasadorul georgian la Bucureşti şi Chişinău, Excelenţa sa Levan Metreveli, în primul său interviu pentru presa din România de la preluarea mandatului. Diplomatul georgian dezvăluie în exclusivitate noi date despre baza militară de la Muhrovani, responsabilă pentru destituirea fostului lider Eduard Shevarnadze și, mai ales, epicentrul unei recente tentative de lovitură de stat împotriva actualului președinte, Mihail Saakaşvili. Optimist în privința perspectivelor de aderare ale ţării sale la NATO, ambasadorul crede totuși că statele membre, inclusiv România, ar trebui să facă ceva mai mult pentru sprijinirea Georgiei, indiferent de regimul aflat la putere. HE Levan Metreveli mai vorbește despre protestele opoziției care cere de peste o lună demiterea șefului statului, și despre acordul propus de acesta opoziției, pentru a instaura în sfârșit pacea socială.

Leven Metreveli vrea totodată să transmită pe acestă cale un mesaj Moscovei – și anume, că administrația de la Tbilisi, în pofida războiului din vara trecută și a invaziei trupelor ruseşti, care i-au ocupat a cincea parte din teritoriu, rămâne deschisă unui dialog cu Kremlinul. Desigur, cu anumite condiții.

  • V-ați început mandatul în România într-un moment important, la numai câteva luni după summitul NATO de la București, când Georgia, împotriva tuturor așteptărilor, nu a primit invitația de aderare la Alianță. Cum vedeți acum perspectivele de aderare, dar și colaborarea cu România în acest sens?

Dacă Georgia devine sau nu membră a NATO, cândva în viitor? Asta a fost clar stabilit anul trecut, în timpul Summit-ului de la Bucureşti, şi stipulat în documentul său final, potrivit căruia Georgia şi Ucraina vor deveni la un moment dat state membre. Alianța Nord Atlantică nu a emis ulterior niciun alt punct de vedere oficial pe această temă. În ceea ce privește evenimentele legate de războiul de anul trecut (nr Rusia- Georgia), președintele Mihail Saakașvili a spus la acea dată că, după neacordarea Membership Action Plan (MAP) Georgiei și Ucrainei, era clar că Rusia va acționa. Asta a dus practic la declanșarea războiului din august. Preşedintele nostru a avertizat comunitatea statelor occidentale că neoferirea MAP pentru Georgia, în acel moment, va avea consecințe extrem de dure. Nimeni nu credea atunci că s-ar putea ajunge la asta, dar erau create toate precondițiile. Deci, cât de reală este acum posibilitatea aderării Georgiei? Aș spune că e cât se poate de reală, pentru că războiul din Georgia și evenimentele ulterioare au dovedit că, pentru menținerea securității în regiunea Mării Negre, Georgia trebuie să fie membră a comunității statelor NATO. Războiul din august a avut implicații extrem de serioase asupra statelor vecine și a demonstrat că, pe viitor, niciunul dintre ele nu e la adăpost de asemenea evoluții. Asigurarea securității nu este problema unei singure țări, ci e o chestiune regională. Dacă mediul de securitate dintr-o țară e compromis, asta va avea consecințe imediate și asupra altor state – așa că intrarea în NATO va aduce avantaje nu numai Georgiei, ci și țărilor aliate. Georgia e o parte a acestei regiuni, e o națiune europeană, democratică. Reformele care au avut loc în ultimii 4-5 ani au făcut-o să fie mult mai apropiată de standardele și cerințele NATO. De aceea, sunt extrem de optimist.

  • Credeți că NATO sau noua administrație de la Casa Albă ar putea avea acum o abordare diferită față de Georgia? Subsecretarul american de stat Matthew Bryza a declarat recent, într-un interviu acordat postului rusesc de radio Eho Moskvî, că SUA nu va recunoaște independența celor două regiuni separatiste georgiene, Abhazia și Osetia de Sud, dar ar putea stabili relații cu ambele. Asta pare să arate o nuanțare a poziției americane….

Nu cred. Matthew Bryza a fost implicat personal în dialogul dintre autoritățile georgiene și regiunile separatiste. Cred că declarația sa are o altă semnificație – și anume, că dialogul trebuie menținut, trebuie continuat. Dialogul este unicul mod de soluționare a problemelor politice. Războiul nu este în interesul nostru. Ca atare, nu cred că noua administrație americană și-a schimbat în vreun fel abordarea în relațiile cu Georgia și în ceea ce privește integritatea noastră teritorială. Așa cum spuneați, Matthew Bryza a declarat limpede că SUA nu va recunoaște independența Abhaziei și Osetiei de Sud – iar acesta este un mesaj clar că Statele Unite sprijină integritatea teritorială și suveranitatea noastră. În ceea ce privește comunicarea, asta e cheia… Iată de ce nu văd niciun pericol, nicio schimbare în politica SUA.

  • Și în ceea ce privește România? Apreciați că administrația de la București ar trebui să facă anumiți pași, să întreprindă anumite acțiuni în această direcție?

România a făcut multe pentru țara mea. Georgia percepe România drept unul dintre cei mai importanți prieteni ai săi, nu numai în regiune dar și în lume. România a fost primul stat care a recunoscut independența Georgiei, și ne-a sprijinit atât aspirațiile de aderare la Alianță cât și la Uniunea Europeană. România e și acum în favoarea sprijinirii Georgiei în ambele direcții, și este un actor major în regiune, un partener cheie pentru Georgia. Pentru mine, pentru noi, NATO nu înseamnă doar aplicarea articolului 5, ci și un instrument pentru dezvoltarea democrației, a economiei și securității. Nu cred că există alte canale (nr diplomatice) pe care România sau alte state aliate ar trebui să le urmeze (nr în ceea ce privește aderarea Georgiei). Însă cred că, pe de altă parte, prietenii noștri, statele partenere din NATO ar trebui să poarte un dialog mult mai activ, un schimb de idei asupra a ceea ce trebuie făcut pentru a ajuta mai mult Georgia să ajungă la standardele NATO.

Rușii au crezut că populația se va întoarce împotriva guvernului
 

  • Ce s-a schimbat în Georgia, pe plan intern, după războiul din vara trecută cu Rusia, având în vedere că în această perioadă s-au produs modificări importante în dinamica politică și de securitate, internă dar și regională?

Războiul i-a stimulat pe georgieni, pe cetățenii obișnuiți, determinându-i să fie mai uniți. Întotdeauna au existat puncte de vedere diferite despre viitorul Georgiei, evoluțiile politice, problemele interne – iar opoziția s-a exprimat cât se poate de expresiv asupra acestora. Însă în perioada războiului din august, națiunea a devenit unită. Rușii au crezut că, imediat după ce vor ocupa o parte din teritoriul georgian, populația se va întoarce împotriva guvernului, iar acesta va cădea. S-a întâmplat exact contrariul. Cu alte cuvinte, după războiul din vară, opinia publică a ajuns să înțeleagă că țara noastră nu e singură, că avem aliați care respectă valorile democratice și ne sprijină aspirațiile de apărare a democrației și națiunii – aceasta e prima schimbare. Iar a doua – toată acea perioadă a demonstrat că există o amenințare (nr externă), iar populația a devenit deosebit de receptivă, de alertă. Înainte de război, existau diverse speculații – cum că rușii nu pot fi parte a conflictului, că e vorba de simple forțe de menținere a păcii. Dar apoi, lucrurile au devenit foarte clare. Războiul ne-a mai arătat că, în pofida tuturor calculelor făcute de ruși cum că țara va intra în colaps, guvernul georgian a continuat să funcționeze, la fel și țara – până și sistemul bancar a continuat să funcționeze. Chiar și atunci când rușii erau aproape de Tbilisi, activitatea în capitală s-a desfășurat normal. Aceasta a demonstrat că Georgia a atins un anumit grad de dezvoltare și că se află pe direcția cea bună. Războiul ne-a dovedit democrația, și a scos totodată la iveală slăbiciunile noastre. În septembrie, s-a înființat o Comisie parlamentară pentru investigarea modului în care guvernul și instituțiile statului au reacționat în timpul războiului. Am învățat multe lecții din asta, lecții extrem de utile.

A doua tentativă de lovitură de stat la baza militară Muhrovani

  • Georgia a trecut recent printr-o tentativă de lovitură de stat, declanșată la baza militară Muhrovani de lângă Tbilisi. Acum, după contracararea acesteia, mai există posibilitatea unei revolte la scară largă a armatei, împotriva președintelui Mihail Saakaşvili?

Unul dintre liderii revoltei – fost oficial militar- este arestat. Ulterior a fost publicată o înregistrare care aduce dovezi foarte clare. În înregistrarea respectivă, acesta discută cu alți organizatori despre cum au declanșat împreună revolta de la baza militară (nr din Muhrovani). Ei vorbesc despre faptul că au declanșat special revolta, la acea bază anume și în acea perioadă de timp anume, urmând ca ulterior, patru sau cinci mii de militari ruși să li se alăture din Osetia de Sud. Aș vrea să precizez în primul rând că toți liderii rebeliunii sunt foști ofițeri activi, concediați în perioade diferite – înainte sau după Revoluția Trandafirilor, din posturile pe care le ocupau în cadrul Ministerului georgian al Apărării. Toți fuseseră concediați datorită legăturilor cu serviciile de informații străine. Deci niciunul dintre ei nu mai era angajat al Ministerului Apărării. Pe de altă parte, nu a fost vorba decât despre o revoltă locală localizată imediat, într-o bază mică, numărând mai puțin de 500 de militari. În prezent întregul Minister al Apărării este stabil, iar investigația privind rebeliunea de la Muhrovani e în curs de desfășurare. Ca atare, nu cred că această revoltă indică un semn de slăbiciune. Societatea civilă, cetățenii obișnuiți sunt de părere că armata nu trebuie să se implice în politică. Vreau să precizez însă că actualul guvern nu va avea nicio toleranță față de astfel de acțiuni. Și cred că revolta de la Muhrovani va fi ultima de acest fel desfășurată în Georgia – pentru că armata, în orice stat democratic, trebuie să stea deoparte de politică. Guvernul georgian și agențiile de aplicare a legii s-au dovedit (nr în cazul rebeliunii militare de la Muhrovani) cât se poate de puternice. Conflictul a fost localizat.

  • Președintele Sakașvili a susţinut că revolta militară urma să evolueze pe baza unuia din următoarele scenarii – perturbarea exerciţiilor NATO în desfăşurare pe teritoriul georgian (nr exerciții care au determinat numeroase acțiuni de protest ale Federaţiei Ruse) sau îndepărtarea actualului regim de la putere, cu ajutorul armatei.

Probabil acesta era visul organizatorilor, dar e limpede că aceștia au pierdut simțul realității. O acțiune similară a avut loc, exact în aceeași bază militară, în anii nouăzeci, pe vremea președintelui Eduard Shevarnadze. Iar liderii săi nu au fost pedepsiți, nu au fost arestați și deferiți Justiției. Dimpotrivă, ei au fost promovați, pentru că guvernul de la acea dată nu era destul de puternic, destul de încrezător pentru a fi capabil să gestioneze o astfel de situație. Însă actualul guvern e destul de puternic și încrezător în forțele proprii – dovadă că acest conflict a fost imediat localizat, nimeni nu a avut de suferit, nu a existat nicio vărsare de sânge, nimeni nu a avut de suferit, iar organizatorii săi așteaptă acum judecata tribunalului, potrivit legislației în vigoare. Președintele a avertizat că nimeni nu trebuie să-și facă iluzia că ar putea implica armata georgiană într-o astfel de acțiune. Armata georgiană era cu totul altceva în vremea regimului Shevarnadze. Armata era slabă, militarii erau prost plătiți, prost hrăniți și insuficient antrenați. Acum, armata noastră este formată din militari bine educați, bine plătiți, bine antrenați – dovadă că ei participă și în misiuni internaționale de menținere a păcii – în Irak, Afganistan și în alte părți ale lumii. Vorbim acum de o armată absolut nouă, sub aspect calitativ. Un lucru foarte important, pe care țin să-l subliniez- revolta de la Muhrovani nu a fost condusă de ofițeri superiori ai armatei, ci de foști oficiali care au încercat astfel să-și redobândească puterea și influența pe care le-au avut cândva. În ceea ce priveste scenariile… desigur, pot fi diferite scenarii, dar, dacă privim în ansamblu ceea ce s-a întâmplat în august 2008, e limpede că ceva similar s-a întâmplat și acum. Unii și-au făcut iluzii că pot devasta țara, prin implicarea armatei, prin bombardarea Georgiei și incitarea populației împotriva actualului guvern. dar asta nu s-a întâmplat, pentru că țara mea e acum cu totul alta decât era cu șase ani în urmă.

Planul propus opoziției

  • După contracararea rebeliunii militare, este poziția președintelui Mihail Saakașvili mai slabă sau mai întărită, din punct de vedere politic?

Depinde la ce anume vă gândiți. În calitatea mea de medic, nu pot pune un diagnostic în acest moment… Pot doar să văd doar ceea ce se întâmplă – pe de o parte, demonstrații de protest ale opoziției, iar pe de alte, președintele nostru, care arată că este motivat să desfășoare un dialog. Chiar ieri (nr pe 11 mai) a avut loc prima întâlnire dintre președinte și opoziția radicală, și împreună au convenit să poarte un dialog. Trebuie să cădem de acord asupra anumitor aspecte, pentru că țara e într-o situație dificilă – trupele rusești ocupa circa 20% din teritoriul nostru. Pe de o parte, avem o criză economică mondială, care are efecte și asupra Georgiei, iar pe de alta, ne confruntăm cu o dispută politică. Această țară aparține tuturor – nu președintelui, nu opoziției, ci tuturor. Avem o țară mică… trebuie să purtăm un dialog, trebuie să cădem de acord asupra anumitor aspecte. Președintele e suficient de puternic și totodată foarte dispus să acționeze potrivit normelor și standardelor democratice, astfel încât să mențină țara departe de orice dezastru. Dialogul reprezintă singura opțiune pentru asta. Președintele a oferit opoziției cinci mari teme de dialog, așa că eu cred că, în următoarele 2-3 săptămâni, acestea vor fi analizate în comun și vor duce la o înțelegere.. Ca atare, sunt convins că președintele este în poziția potrivită pentru a conduce țara și a gestiona actuala situație politică, și, ceeea ce e cel mai important, de a ajunge la o înțelegere cu opziția, cu toate partidele și cu întreaga societate, în ceea ce privește viitorul țării. Să nu uităm că, în comparație cu anii nouăzeci, societatea georgiană a ajuns la un anumit grad de maturitate, iar societatea civilă este deosebit de puternică în acest moment. Deci sunt create toate precondițiile pentru rezolvarea rapidă a actualei crize, printr-o soluție pașnică și de durată.

Criza economică mondială nu e un motiv să ne cedăm o parte din teritoriu

  • Ne aflăm în fața unei crize economice care ne afectează pe toți – și Georgia, și Federația Rusă. Îşi va schimba cumva Tbilisi poziția față de Moscova, dacă va continua să se confrunte cu o serie de probleme economice, pe termen lung? Altfel spus, există vreo posibilitate ca Georgia să accepte sau să iniţieze un dialog cu administrația de la Kremlin, cu anumite condiţii?

Întotdeauna am fost în favoarea unui dialog cu Rusia. Dați-mi voie să vă reamintesc… În primul său discurs public de după Revoluția Trandafirilor, abia ales președinte al Georgiei, Mihail Saakașvili a subliniat că vrem să comunicăm cu Rusia, să le vorbim rușilor și să le întindem mâna prietenește. Chiar și în acest moment, când există o criză în relațiile dintre Georgia și Rusia, în termeni de comunicare politică, încă ne-am dori să avem o relație bună, o relație de prietenie. Suntem vecini, nu avem de ales. Pe de altă parte, e drept că nu putem tolera ca a cincea parte din teritoriul nostru să fie ocupat. În concluzie, pot exista câteva precondiții ale dialogului cu Rusia, dar nu pe seama integrității noastre teritoriale – asta e cât se poate de clar. Desigur, criza economică mondială are repercursiuni și asupra Georgiei. Asta ne-a provocat destule probleme, și ne așteptăm să ne confruntăm cu și mai multe pe viitor. Cu toate acestea, criza se manifestă diferit în Georgia față de statele occidentale. Georgia are o economie mică, iar majoritatea afacerilor noastre nu sunt dependente de sectorul bancar internațional și de colapsul acestuia. Criza economică mondială nu e un motiv să ne cedăm o parte din teritoriu. Asta în niciun caz! Dar suntem gata să vorbim cu rușii, pentru că sunt vecinii noștri. Și viitoarele generații trebuie să trăiască în pace. Cred că acest conflict ruso- georgian se va rezolva cândva, însă numai prin implicarea comunității internaționale.

Acest articol este proprietatea Reporter Virtual și este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 500 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.

ȚI-A PLĂCUT? DĂ MAI DEPARTE:

 
 
 

ETICHETE:

Foarte slabSlabMediocruBunFoarte bun (Niciun vot deocamdată)
Încarc...

Related Posts

NOTĂ: Vă rugăm să comentați la obiect, legat de conținutul prezentat în material. Orice deviere în afara subiectului, folosirea de cuvinte obscene, atacuri la persoana autorului (autorilor) materialului, afișarea de anunțuri publicitare, precum și jigniri, trivialități, injurii aduse celorlalți cititori care au scris un comentariu se va sancționa prin cenzurarea parțială a comentariului, ștergerea integrală sau chiar interzicerea dreptului de a posta, prin blocarea IP-ului folosit. Site-ul nu răspunde pentru opiniile postate în rubrica de comentarii, responsabilitatea formulării acestora revine integral autorului comentariului.

Comments are closed.

Scroll to top