» Click AICI ca să te abonezi la ȘTIRILE RV pe mail

Gandul lui cristoiuSăptămînalul Charlie Hebdo a apărut într-un tiraj de peste 3 milioane de exemplare cu o caricatură a Profetului Mahomed pe copertă.

Față de această știre, îmi permit cîteva modeste observații, unele în răspăr față observațiile făcute de multă lume bună din țară și din străinătate:

1. Tirajul uriaș, cozile de la chioșcuri nu dau seamă de un succes profesional al primului număr de după tragedie. După opinia mea, acest număr e cîntecul de lebădă al publicației. Charlie Hebdo și-a bazat succesul și pe – dacă nu mai ales – scosul limbii la Establishment-ul din Franța. Un comentariu din numărul din 7 ianuarie face praf FMI, Banca Mondială, Comisia Europeană pentru dictatul lor asupra continentului. Publicația irita, revolta, producea scandal prin imaginea de rebelă, de publicație care nu stă la mîna nimănui. Tot ceea ce s-a întîmplat în Franța și în lume ca reacție la masacru a lăsat impresia unei confiscări a revistei de către Sistem. Establishment-ul din Franța, cel la care scotea publicația limba, a organizat Marșul de solidarizare, i-a aranjat apariția. Tragedia a fost confiscată de mașinăria Establishment-ului. Oricît ar părea de ciudat, această confiscare a tragediei, avînd drept moment central solidaritatea cu Charlie Hebdo a tuturor ștabilor și instituțiile de care-și bătuse joc revista pînă la atentat, au scos publicația din zona Rebelului, a Contestatarului, pentru a o închide în zona Oficialului. 

2. Caricatura cu Profetul Mahomed de pe copertă a fost interpretată de charlie-iștii noștri de pe malurile Dâmboviței ca dovadă că gazetarii francezi, dar mai ales ei, charlie-iștii noștri, sunt gata să sfideze moartea cînd e vorba de libertatea de expresie.

Caricatura, reprodusă și de presa noastră, mi-a plăcut. Spre deosebire de imbecilitățile provocatoare de pînă acum, ea chiar stîrnește rîsul. Dacă Islamul n-ar interzice reproducerea chipului lui Mahomed, sunt convins că această caricatură ar fi chiar pe placul fundamentaliștilor prin duioșia presupusă. Nu pot să nu observ că redactorii, cîți au putut fi adunați, n-au făcut-o de capul lor. Sunt sigur că li s-a sugerat această soluție:
Nu putem apărea fără o caricatură.

Da, dar caricatura nu trebuie să fie ofensatoare.
Cu primul număr a fost ușor.
Cu al doilea va fi mai greu.
Pentru că o dată trecută emoția colectivă, publicația va reveni la profilul obișnuit.
Va mai publica ea caricaturi cu Profetul?

Nu cred:

1. Autoritățile franceze se vor da peste cap ca noua redacție să nu continue linia redacției masacrate.

2. Înainte de a pune mîna pe creion, mulți din redacție își vor aminti un adevăr. Da, a fost frumos, a fost Marș al solidarității, a fost Je Suis Charlie! Da, dar pentru cei apropiați asasinaților mortul de la groapă nu se mai întoarce.

3. Nici cititorul francez nu cred că mai e dispus să cumpere o publicație care continuă să sfideze, deși știe ce dezastru a putut produce sfidarea.

După Miercurea tragică a Presei mondiale, s-au zis și s-au scris mult țumburucisme despre hotărîrea jurnaliștilor de a fi și mai dihai în ambiția de a nu ține cont de nimic.

Au fost vorbe spus la emoție.
În realitate, Tragedia de la Charlie Hebdo a fost o lecție pentru întreaga presă mondială.
O lecție nu despre frica de a scrie tot ce-ți trece prin cap, ci o lecție despre responsabilitatea de a nu scrie tot ceea ce-ți trece prin cap.

După 11 septembrie 2001, Lumea n-a fost aceeași.
După 7 ianuarie 2015, Presa nu va mai fi aceeași!

(Text publicat pe Cristoiublog.ro)

Acest articol este proprietatea Reporter Virtual și este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 500 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.

ȚI-A PLĂCUT? DĂ MAI DEPARTE:

 
 
 

ETICHETE:

Votează: Foarte slabSlabMediocruBunFoarte bun (2 voturi, media: 5,00 din 5)
Încarc...

Related Posts

NOTĂ: Vă rugăm să comentați la obiect, legat de conținutul prezentat în material. Orice deviere în afara subiectului, folosirea de cuvinte obscene, atacuri la persoana autorului (autorilor) materialului, afișarea de anunțuri publicitare, precum și jigniri, trivialități, injurii aduse celorlalți cititori care au scris un comentariu se va sancționa prin cenzurarea parțială a comentariului, ștergerea integrală sau chiar interzicerea dreptului de a posta, prin blocarea IP-ului folosit. Site-ul nu răspunde pentru opiniile postate în rubrica de comentarii, responsabilitatea formulării acestora revine integral autorului comentariului.

5 comentarii

  1. spitfire spune:

    Maestre! Cât e ceasu’, bre, la matale, că nu văz bine până acolo? E și douăștrei sau și douășpatru?

  2. Charlie Isus spune:

    Ei, dar jurnalistii vor fi la fel de prosti! Doar ca ma mai penibili si mai milogi!

  3. patapecipici spune:

    je suis maître Cristoiu

  4. FBB spune:

    Maestre cred ca trebuie mai multa grija in a lua in ciocul pantofului Divinitatea indiferent cum o numim fiecare natie .

  5. krantzro spune:

    Dacă veţi intra azi pe site-ul charlie hebdo: http://www.charliehebdo.fr/index.html ,
    veţi observa o chestie dacă nu ruşinoasă, cel puţin ciudată.
    Deci ce vor mai exact rezervele echipei de campioni ai luatului la mișto, ăia rămași neatinși de gloanțe? Nici mai mult nici mai puțin decât niște pomană publică. Și pentru ce? Că doar nu le-a sărit sediul în aer, n-au rămas în drum, și nici nu cred că e vorba de achiziții noi pe piața transferurilor de caricaturiști. S-or fi spart 2-3 geamuri, nu zic, dar pentru restul deranjului cred că au avut o găleată și niște mopuri pentru curățenie.
    Lumea întreagă știe acum că aveau probleme financiare înainte de atac și numai Scaraoțki srl mai băga bani în ei știind el că odată și odată, după atâta întărâtare, trebuie să-și scoată pârleala. În ciuda problemelor, nu cred că înainte de deranjul din 7 ianuarie , ar fi îndrăznit să întindă mâna la mila lumii, în numele libertății de expresie. Ar fi fost rușinos și i-ar fi luat lumea cu Huo! pe stradă. Acum, hopa! au găsit ei soluția minune de redresare economică. Mai întâi au băgat mare un tiraj cât n-au tipărit ei în toată viața adunat, care s-ar putea să se vândă mai mult din milă și curiozitatea bolnavă a speciei umane și apoi ce s-au gândit? Ia hai să batem fierul cât nu s-au răcit foștii colegi. Și zdrang! în capul lumii, un S’il vous plaît monsieur! cu aspect de sânge, așa pentru l’impression artistique.
    Mai pe înțelesul nostru: Știți, noi cică facem un fel de jurnalism deosebit și atât de liber în exprimare că nu prea-l cumpără nimeni. Acum cam murim de foame cu ce facem, dar n-ați vrea dvs să ne dați niște bani, ca să ne mai batem puțin joc de lume, în general? Că pe noi numa asta ne duce capul. Neapărat în numele libertății de expresie, bineînțeles…
    Se știe că “Mâna întinsă care nu spune o poveste nu primește pomană”. Cea a lui CH s-a scris trist săptămâna trecută, mai ales pentru cei uciși. Dar parcă și mai tristă e asta pe care o scriu acum supraviețuitorii. Arătându-ne încă o data, dacă mai era nevoie, cât de meschină e uneori lupta pentru ban.
    Or fi văzut ei că mai toți pictorii mari au avut o glorie postumă, dar aici nu e cazul. Nu va licita nimeni să-și adjudece și să-și pună în living sau deasupra patului, o caricatură cu Mahomed pozat în cur…

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Scroll to top