» Click AICI ca să te abonezi la ȘTIRILE RV pe mail

ecaterina-teodorescuUn exemplu edificator pentru felul surprinzător în care votează judecătorii Curții Constituționale este cel legat de Decizia privind constituționalitatea Hotărârii Parlamentului prin care care atribuțiile de Avocat al Poporului au fost preluate, după demisia din decembrie a lui Crișu Anastasiu, de Ecaterina Teodorescu, până la acel moment adjunct al Avocatului Poporului. Venită pe filiera PC în funcția de adjunct, Ecaterina Teodorescu (foto), nu îndeplinește niciuna din condițiile impuse de lege pentru funcția de Avocat al Poporului „plin” (pregătirea juridică superioară, înalta competență profesională și o vechime de cel puțin 18 ani în activitatea juridică sau în învățământul juridic superior. Ecaterina Teodorescu este însă economist și nu îndeplinește aceste condiții.

Răspunzând unei sesizări depuse de parlamentarii PDL și PPDD, Curtea Constituțională a statuat însă cu un vot de 5 la 4Hotărârea Parlamentului (și implicit desemnarea Ecaterinei Teodorescu ca interimar) este constituțională. Decizia Curții a fost publicată săptămâna aceasta în Monitorul Oficial și prin conținutul ei (motivația judecătorilor majoritari și opiniile separate formulate de ceilalți judecători) a devoalat felul în care s-a votat la CCR.

Pivniceru votează cu Zegrean cu Morar, Petre Lăzăroiu nu mai e în tabăra prezidențială

pivniceru lazaroiuÎmpărțirea voturile este de natură să surprindă. Pe de o parte, pentru opinia majoritară (de respingere a sesizării PDL și PPDD) s-au situat cei doi judecători veniți în Curte pe filiera PSD (Valer Dorneanu și Toni Greblă), unul din judecătorii numiți la propunerea PNL (Tudorel Toader), judecătorul propus de UDMR (Valentin Zoltan Puskas) dar și – surpriză! – judecătorul Petre Lăzăroiu, numit de președintele Traian Băsescu. Despre „reorientarea” lui Petre Lăzăroiu s-a mai speculat în ultima vreme, mai ales după ce Victor Ponta a afirmat de mai multe ori că dintre „oamenii lui Băsescu”, la Curtea Constituțională „au mai rămas doar trei”, referindu-se la Augustin Zegrean, Daniel Morar și Ștefan Minea, Lăzăroiu nefiind luat de Ponta în calcul ca „om al lui Băsescu”.

Pe de altă parte, împotriva soluției date de CCR s-au situat cei trei judecători amintiți care votează tradițional favorabil „taberei Băsescu” (în sens larg), dar și – din nou surpriză! – fostul ministru al Justiției în Cabinetul Ponta 1, Mona Pivniceru. Faptul că aceasta nu-i este deloc favorabilă lui Victor Ponta a reieșit și cu alte ocazii (la primul vot din CCR asupra Memorandumului Rompetrol de exemplu). De altfel, Mona Pivniceru n-a avut o relație strălucită cu Ponta nici pe vremea când se afla în Guvern.

Cum și-au motivat taberele poziția în legătură cu Avocatul Poporului

valer-dorneanuEste interesant și modul în care judecătorii și-au argumentat pozițiile. Pe de o parte, cei cinci judecători care au fost majoritari (Valer Dorneanu – foto, Toni Greblă, Tudorel Toader, Valentin Zoltan Puskas și Petre Lăzăroiu) susțin că Parlamentul a procedat corect. Ei afirmă în motivarea Hotărârii că de vreme ce Legislativul este cel care numește Avocatul Poporului, tot el poate numi și o persoană care să îndeplinească provizoriu funcțiile Avocatului Poporului în cazul demisiei acestuia

În ce privește faptul că Ecaterina Teodorescu nu are studii juridice, judecătorii majoritari au reținut doar că aceasta îndeplinea condițiile pentru numirea în funcția de adjunct al Avocatului Poporului (pentru care nu sunt necesare neapărat studiile juridice, iar vechimea minimă este de 8 ani), așa încât poate asigura și interimatul. Aceasta pentru că, spune opinia majoritară, este posibil teoretic ca niciunul din adjuncți să nu îndeplinească și condițiile necesare numirii în funcția de Avocat al Poporului, ceea ce ar fi făcut ca interimatul să nu poată fi asigurat.

Pe de altă partă, cei care au votat împotriva opiniei majoritare din cadrul Curții, au formulat două opinii separate.

zegrean-morarPrima dintre ele este semnată de Augustin Zegrean, Daniel Morar și Mona Pivniceru. Cei trei judecători arată că legea nu prevede dispoziții tranzitorii privind asigurarea interimatului, așa cum se prevede în cazul altor instituții (se dă exemplul SRTv și SRR). Mai mult, judecătorii arată că în cazul altor numiri făcute de Parlament  – directorul SRI, reprezentanții societății civile în CSM (desemnați de Senat), membrii Curții de Conturi, președintele Consiliului Legislativ sau membrii CCR – nu există nici un fel de referiri la numiri interimare. „În toate aceste cazuri, Parlamentul este obligat să numească în funcțiile publice persoane care îndeplinesc condițiile cerute de lege, cu respectarea procedurilor legale. Legea nu permite delegarea atribuțiilor directorului Serviciului Român de Informații, numirea unor membri interimari ai Consiliului Superior al Magistraturii sau numirea unor persoane care să exercite temporar atribuțiile unui judecător al Curții Constituționale”, se arată în opinia separată.

Mai mult, Zegrean, Pivniceru și Morar își acuză voalat colegii care au votat pentru respingerea sesizării că nu fac altceva decât să legitimeze o conduită ilegală a Parlamentului. „Aplicând argumentul juridic al majorității care a impus soluția adoptată de Curte, interpretat pe regula de interpretare „qui potest maius potest et minus” (cel care este în stare de ceva mai important este capabil și de ceva mai puțin important), Curtea nu face altceva decât să legitimeze conduita Parlamentului, exercitată în afara cadrului legal și constituțional”, se spune în opinia separată.

pivniceru„Prin urmare, în dezacord cu opinia majoritară, apreciem că ori de câte ori legea prevede clar și neechivoc procedura de numire în funcțiile publice, Parlamentul are obligația de a respecta rigorile legale”, mai susțin judecătorii Zegrean, Pivniceru și Morar, care precizează că Legislativul n-ar fi trebuit să numească un interimar, ci să declanșeze procedura de numire a unui Avocat al Poporului.

Cei trei judecători mai observă și că Parlamentul n-a stabilit nici măcar un termen până la care e în vigoare „delegarea”, ceea ce crează „premisele unei numiri în funcția de Avocat al Poporului pe o perioadă nedeterminată, lăsată la libera apreciere a autorității competente să facă numirea”. „O atare consecință juridică, coroborată cu rangul contituțional al instituției Avocatului Poporului, este de natură să afecteze grav principii și valori constituționale, precum și statul de drept, democrația constituțională, și principiul respectării obligatorii a Constituției și legilor”, se arată în opinia separată. Zegrean, Pivniceru și Morar mai spun că având în vedere observațiile pe care le-au făcut, chiar dacă Ecaterina Teodorescu ar fi îndeplinit condițiile impuse de lege, Parlamentul nu avea dreptul să numească pe cineva într-o funcție de interimar.

stefan-mineaPe de altă parte, judecătorul Ștefan Minea a formulat și el o opinie separată, în care susține că Ecaterina Teodorescu nu era îndrituită să exercite funcția de Avocat al Poporului pentru că nu îndeplinește condițiile cerute de lege. „Este neîndoielnic că îndeplinirea atribuțiilor funcției de Avocat al Poporului înseamnă ocuparea și deținerea funcției de Avocat al Poporului. Or, o asemenea demnitate publică nu poate fi deținută – nici pe o perioadă determinată de timp (perioada unui mandat) și nici pe o perioadă nedeterminată (interimară și deci incertă ca durată) – de către o persoană care nu îndeplinește condițiile cerute de lege”, afirmă Minea.

Judecătorul mai spune că interimatul „nefiind reglementat expres de lege, s-ar putea eterniza, astfel că nu este de acceptat ca un șef al instituției Avocatul Poporului să fie deținută – nici măcar o zi! – de o persoană care nu are pregătire juridică superioară și înaltă competență profesională în domeniul dreptului”. Mai mult Ștefan Minea susține în opinia sa separată că interimatul decis de Parlament „ar putea compromite instituția Avocatului Poporului”, având în vedere atribuțiile pe care această instituție le are.

P.S. După publicarea acestui material a apărut și motivarea CCR în legătură cu legea descentralizării, declarată neconstituțională în ansamblul său. Dacă în privința neconstituționalității conținutului legii se știa deja că a existat unanimitate, ceea ce nu se știa era felul în care judecătorii s-au poziționat în raport cu neconstituționalitatea extrinsecă (pe scurt spus, critica adusă Guvernului a fost că a încălcat Constituția și din cauza faptului că și-a angajat răspunderea în Parlament). Și pe acest subiect Mona Pivniceru a votat împotriva Guvernului, formulând o opinie separată împreună cu aceiași Augustin Zegrean și Daniel Morar, în timp ce Petre Lăzăroiu a fost de partea Executivului. Opinia majoritară a fost aceea că n-a fost încălcată Constituția prin actul în sine al angajării răspunderii, însă Zegrean, Pivniceru și Morar au formulat o opinie separată în care arată că Executivul a încălcat legea fundamentală, nerespectând principiul separației puterilor în stat.

Acest articol este proprietatea Reporter Virtual și este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 500 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.

ȚI-A PLĂCUT? DĂ MAI DEPARTE:

 
 
 

ETICHETE:

Votează: Foarte slabSlabMediocruBunFoarte bun (1 voturi, media: 5,00 din 5)
Încarc...

Related Posts

NOTĂ: Vă rugăm să comentați la obiect, legat de conținutul prezentat în material. Orice deviere în afara subiectului, folosirea de cuvinte obscene, atacuri la persoana autorului (autorilor) materialului, afișarea de anunțuri publicitare, precum și jigniri, trivialități, injurii aduse celorlalți cititori care au scris un comentariu se va sancționa prin cenzurarea parțială a comentariului, ștergerea integrală sau chiar interzicerea dreptului de a posta, prin blocarea IP-ului folosit. Site-ul nu răspunde pentru opiniile postate în rubrica de comentarii, responsabilitatea formulării acestora revine integral autorului comentariului.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Scroll to top