Sa strigi in gura mare astazi ca sustii drepturile homosexualilor este „la moda”. Este „trendy”. Poti sa mai depasesti viteza legala, sa mai faci prostii injurand la meci sau scuipand pe strada, sa mai arunci (se intampla din ce in ce mai rar) cate o sticla de plastic sau vreun gunoi din goana masinii, sa te faci ca ploua in metrou cand o femeie peste 50 de ani se uita la tine fix cum tu stai pe scaun si ea in picioare, cu o expresie care te va bantui toata noaptea, sa circuli in autobuz fara bilet, poti sa mai faci multe alte prostii dar daca macar esti suspectat ca i-ai discriminat pe homosexuali, lesbiene, bisexuali sau transsexuali…. te-ai ars!
A devenit un fel de mega-stress national, un fel de greseala capitala, ai mereu senzatia ca dupa ce o comiti urmeaza direct Iadul.
Sa ii observam de pilda pe unii colegi din presa. Unii, subliniez! Se stiu ei care! Iau spagi, scriu la comanda, sunt de-o superficialitate monstruasa cu subiecte care chiar ar merita disecate, cercetate, investigate, isi asuma ca dusmani pe toti dusmanii sefilor desi cateodata nici nu le este cerut, copiaza fara rusine din materialele altora fara macar sa citeze sursa respectiva, se duc la serviciul de 8 ore si fumeaza sau discuta aiureli cu colegii cam 5 din astea 8 ore (sunt statistici cu chestia asta), se sperie de prima amenintare din partea borfasilor despre care scriu si arunca imediat la gunoi tot ce ar insemna deontologie, verticalitate, jurnalism profesionist, evita subiecte „grele” doar pentru ca le pot cauza neplaceri, fac toate astea si multe altele si apoi se mira ca prostii ca in Romania cel mai vandut ziar de abía mai atinge un exemplar vandut/chiosc/zi. Abonamentele sunt in aceeasi dramatica si implacabila situatie. Apoi isi ascund non-performanta in spatele „da, dar site-ul merge”. Ei bine, pot gresi toate acestea si chiar mult mai grav, dar cand vine vorba de homosexuali si transsexuali sunt extrem de scrupulosi si modernisti. Ca’ „asa e moda”.
Frica de discriminare a topit opinia personala pe orice subiect legat de LGBT, a intimidat parerea si a distrus orice mica intentie de a critica ceva legat de aceasta „comunitate”. Ai zice ca e o cuminitate de sfinti, nu de oameni. Poti scrie de Putin, il poti injura la liber pe Victor Ponta, poti face praf Parlamentul European, poti critica PSD si PNL fara probleme (pana nu da Ponta telefon), poti spune vrute si nevrute ca tot se inregistreaza tot (deci nu poti uita) dar… e NASHPA daca iti trece prin cap sa scrii ceva de LGBT. S-a trecut repede la situatia in care majoritatea non-LGBT este ultra-discriminata prin inducerea unei posibile culpabilitati automate in cazul in care nu te declari fanul absolut al LGBT. Adica nu mai poti fi nici macar neutru. Exact ca in politica, poti fi admirator declarat (chiar daca minti cu nerusinare) sau un personaj care discrimineaza la modul cert. Nu exista „gri” cand vorbesti de „comunitatea” LGBT.
Pun in ghilimele pentru ca aceasta comunitate nu exista in Romania. Nu exista la modul omogen, ca in alte tari. Poate exista ca o asociatie de cluburi, ca mici entitati care se intalnesc si se bucura de pozitia lor din ce in ce mai privilegiata (fara vreun motiv anume) dar comunitati mari in toata regula, organizate, active, cu personalitate, nu exista. Si in orice caz, cu toata super-popularizarea oferita de presa non-performanta dar disperata dupa modernismul subiectului LGBT, personalitatea acestor comunitati-cluburi in Romania este foarte stearsa. Ce vreau sa spun?
De exemplu, in San Francisco, un oras superb si foarte avangardist, unul dintre cele mai vizitate locuri de catre toti turistii este cartierul gay, asa-numitul Castro District din Eureka Valley. Cartierul este de departe cel mai frumos din oras, cel mai curat, cu cele mai ingrijite case, cu cele mai frumoase gradini de flori pe care ti le poti imagina (o adevarata intrecere printre locuitori, dealtfel). Liniste, strazi stralucind de curatenie (cum rar vezi in US), criminalitate extrem de scazuta, preturi rezonabile, oameni toleranti si relaxati, totul fara excese in nicio directie. Da! Jos palaria!
Atat de multi turisti aveau, atat de populare erau tururile agentiilor prin Castro District, incat la un moment dat, acum cativa ani, m-am pomenit acolo intr-una din vizite in plin scandal, pentru ca locuitorii au cerut limitarea autocarelor cu turisti prin zona. Nu a fost admisa (ca nu e ca la noi, tot ce cer se si intampla) pentru ca ar fi afectat turismul local si ar fi creat alte probleme dar s-au luat niste masuri cu care agentiile de turism au fost de acord (limitari de stationare, viteza de rulare, etc.).
Cum e la noi? Ca la nimeni! Niste cluburi obscure, ascunse mai dregraba, frecventate de aceleasi grupuri, discutii eterne despre drepturi, lamentari despre discriminari, o trancaneala cumplita – zgomot de fond venit din directia Bruxelles, mai degraba – despre situatia comunitatii LGBT si, mai nou, o inclinatie deosebita pentru speculatie si promovare gratuita pe spatele cate unei victime cu popularitate. Totul, cu ajutorul unei prese „libere” de performanta dar ultra-stresata sa ofere spatii largi si intotdeauna dreptate comunitatii LGBT, pe singurul, unicul si atotprezentul subiect legat de LGBT: DISCRIMINAREA.
Nu vezi actiuni de masa. Nu vezi idei. Nu vezi chestii creative. Nu vezi dezbateri serioase. Mai ales, nu vezi PERSONALITATEA unei astfel de comunitati. Ei nu inteleg ca mai exista si alte lucruri prin care se pot face remarcati decat vesnica „discriminare”.
Mi-as dori sa vad stiri de genul ” comunitatea LGBT planteaza pomi astazi in parcul x”. Sau „comunitatea LGBT va invita in Piata Revolutiei la o intrecere sportiva, 200 de mese de tenis au fost montate in locatia respectiva”. Sau ” comunitatea LGBT a facut curatenie in fata blocurilor din Ferentari oferind un bun exemplu comunitatii rromilor „. Sau ORICE altceva care presupune actiune, organizare si lucruri facute nu numai in STRICTUL LOR INTERES. Atunci le-as observa si respecta dorinta de personalizare, de asociere cu lucruri si actiuni pozitive pentru intregul oras, tara sau alte comunitati.
Presa, au! Bani, exista. Uniunea Europeana si poate si guvernul ar aloca mai repede bani pentru asa ceva. Presa ar avea mai multe motive sa dea stiri despre LGBT. Stiri pozitive nu cele cu eternele victime ale discriminarii.
La noi, nu! Toata ziua stam cu discriminarea in gura. Un fel de jale nationala, o tanguiala eterna, care fac din membrii comunitatii LGBT niste victime eterne, discriminati continuu, suparati pana la isterie pe cei care ii contrazic (ups! numai contrazicerea in sine este si ea considerata un fel de pericol de discriminare). Se fac analize gramaticale demne de examenele nationale pe textele celor care indraznesc sa gandeasca altfel decat „comunitatea”. Se diseca tot.
Apropo de bani, trebuie sa spun si asta: in jurul subiectului LGBT, la Bruxelles si Bucuresti, se invart fonduri mari. Bani muuuulti. Sa nu aveti niciun dubiu. Avem vreo doua europarlamentare (doamne) plus comisarul Corina Cretu (incurajata probabil de Collin Powel) care au facut o adevarata pasiune din a reprezenta drepturile comunitatii LGBT. Ca’ restul problemelor „le-au epuizat”. Este vorba despre Monica Macovei si Renate Weber. Niciuna nu s-a autodeclarat lesbiana, bisexuala sau transsexuala (ca gay nu puteau fi) dar…cine stie. Pe Renate Weber as intreba-o chiar de doua ori, ca tot e foarte emotionala pe subiectul asta. Va imaginati ca din vasnica presa romana nu s-a gasit nimeni sa le intrebe direct chestia asta? In fine! Exista si un fel de subgrup (intergrup) parlamentar in parlamentul UE, format din parlamentari de toate culorile politice care militeaza asiduu pentru drepturile LGBT. Cu secretariate platite de fiecare roman si fiecare cetatean UE. Nu am inteles nici acum de ce nu exista un subgrup europarlamentar care se ocupa de cancer, de SIDA sau de problema cersetorilor in UE. In orice caz, poate nu numai mie mi se pare exagerat ca intergrupul pentru promovarea drepturilor LGBT are cel mai mare numar de membri (174) comparativ cu TOATE intergrupurile din Parlamentul European (28 in total). Credeti ca avem 25% LGBT in Parlamentul European? Nici vorba! Avem 25% fanfaroni, da! Acum intelegeti de unde vine „stresul cu subiectul”? Nu de la „Rasarit vine lumina” asta ci de la Apus.
Nu am sesizat nici daca Monica Macovei sau Renate Weber au priceput ca romanul platitor de taxe prin statul roman le-a trimis la Bruxelles pentru multe alte probleme, mai importante decat pasiunea lor actuala: drepturile LGBT. Cica s-au retras din grup dar posibil s-au ascuns pe listele anonimilor (13 europarlamentari ) „acoperiti”. Super-parsivenie! Credeti ca ultima interventie la Parlamentul European a europarlamentarei Renate Weber a fost despre vreo problema care va framanta pe voi cititorii? Nici vorba! A fost despre „Hărțuirea comunității LGBT în Egipt”. A treia zi a fost zi de salariu si apoi a intrat in vacanta. Ca sa intuiti ce fac reprezentantii nostri acolo.
In fine, colegul meu Adrian Epure, coordonatorul PaginaEuropeana.ro, mult mai bine documentat pe aceste aspecte, a publicat deja zilele acestea un material unic despre excesele, exagerarile, ciudateniile, greselile si fraudele actiunilor europene de sustinere a comunitatii LGBT in care sunt implicati si politicieni romani. Am discutat cu el in mare subiectul si va recomand sa-i urmariti materialul pentru ca in presa romana nu prea ati citit astfel de analize.
Hai sa facem un test! Iamginati-va ca sunt oprite pentru un an, total, fondurile europene pentru „proiectele” LGBT! Stiti ce se alege din principiile rotunde exprimate astazi doct de tot felul de personaje? Praful!
Eu mai vreau doar sa spun ca „regele deciziilor” in care este constatata discriminarea este tovarasul Csaba Ferenc ASZTALOS, care are rang de secretar de stat. Pe 1 aprilie tocmai a fost votat de Parlament pentru încă un mandat de cinci ani, al treilea (!).
De ce „tovaras”? Pai nu cred ca e discriminator sa numesti pe cineva „tovaras”, pentru ca mai multe decizii printre care si amenda data lui Cristian Tudor Popescu pentru observatii absolut in regula despre comunitatea rromilor, au fost adevarate calamitati ale logicii, pentru ca l-a batut pe Ion Iliescu la stat cu fundul pe acelasi scaun si a inceput probabil sa se considere nemuritor si atotputernic (15 ani in aceeasi functie?!?) si in general pentru ca nu observa extrem de desele situatii cand majoritatea este discriminata de o minoritate, fie ea feminista, LGBT , maghiara, de culoare sau rroma. Observa si el, la fel ca presa si Parlamentul European doar ce e la moda, ce este „trendy”.
Pe scurt, individul asta votat in Parlamentul Rusinii de Ziua Pacalelii este o mare Minciuna a tot ce trebuie sa insemne un asemenea organism. Si ca sa nu credeti ca bat campii, va redau pe scurt si povestea amenzii lui CTP, asa cum mi-a fost povestita de colegul meu Adrian Epure:
Cristian Tudor Popescu a fost sancţionat de CNCD cu o amendă contravenţională în cuantum de 2.000 de lei pentru articolul „Familia Băsescu îl ajută pe doctorul Ponta să opereze”, din care Consiliul citează, într-un comunicat, următorul fragment: „Astă-toamnă am participat la Paris la o întâlnire internaţională. Cea mai neplăcută situaţie de care m-am lovit a fost confundarea, voită sau nu, a ţiganilor autori de infracţiuni pe bandă rulantă în Franţa cu români. M-am străduit cât am putut să explic că aceşti ţigani hoţi, cerşetori, criminali, nu au legătură cu românii. Că au o cultură internaţională a fărădelegii, proprie etniei lor, căreia trebuie să-i facă faţă întreaga Europă, nu România de una singură”. Cristian Tudor Popescu a comentat decizia CNCD. „Consider această hotărâre nedreaptă, dar nu am timp, bani şi nervi pentru a o contesta în justiţie. Aş vrea măcar ca banii încasaţi din amenda mea să fie daţi unei familii de ţigani săraci, care n-a comis nicio fărădelege”.
Pentru stiinta tovarasului Csaba Ferenc ASZTALOS, nici la aniversarea a 30 de ani in functie , dupa ce il va depasi si pe Nicolae Ceausescu, nu imi va scoate din cap ca aceasta confuzie produsa intentionat de unii, rrom-roman, limba romanes-limba romana, este o grava discriminare si o piatra de moara pe termen lung pentru majoritatea romana a acestei tari, de care dansului nu ii pasa si intelegem destul de bine de ce. Se poate oricand recomanda ca avand etnie maghiara chestie greu de confundat cu rroma. Va recomand sa recititi articolul publicat tot aici acum 2 luni, Idioții români care au contribuit la confuzia „rrom-român”. Sa-l traduca cineva si minoritarului tovaras ASZTALOS!
Cum o fi ajuns un roman parte a unei minoritati sa judece (numai intr-o directie, evident, cazul CTP este elocvent) „greselile” reprezentantilor majoritatii, cred ca trebuie sa ii intrebam pe purtatorii de IQ subunitar din Parlamentul Rusinii. Numai si pentru asta si nu mai trebuia innoit mandatul tovarasului ASZTALOS!
Gata!
Merg mai departe!
Povestea asta cu discriminarea LGBT este foarte asemenatoare cu valul modernist al subiectului „numele comunitatii tiganilor: rromi”. Si pe atunci presa s-a comportat la fel. Nu s-a gasit niciunul (inclusiv eu) sa spuna” stati fratilor putin, ca le rezolvam tiganilor-rromilor o problema si ne producem noua 10 probleme”. Nimic! Am fost prosti si acum tragem ponoasele. Poate nu repetam isprava cu comunitatea LGBT pentru ca altfel, cu toata opozitia Bisericii Ortodoxe ne trezim in situatia ca vom studiul LGBT in materiile scolare.
Daca am ajuns la Biserica Ortodoxa, o sa va povestesc in curand un episod stiut doar de putine persoane, si anume cum a fost „convins” Patriarhul Teoctist sa nu mai blocheze abrogarea legilor anti-gay in Parlamentul Romaniei. Chestiune esentiala la vremea aia pentru aderarea la UE. Adrian Nastase stie multe pe tema asta. Iar eu, in calitate de Director Executiv pe vremea aceea al publicatiilor Capital, Libertatea si Pro Sport, am putut sa observ niste lucruri cu adevarat spectaculoase si demne de poveste. In curand, fiti pe receptie.
Eeeei, v-am povestit ca de obicei, multe lucruri pe langa subiectul principal: conflictul dintre comunitatea LGBT si Mihaela Radulescu. Am publicat un promo de doua zile pentru materialul acesta si bineinteles ca mai multi membri ai comunitatii LGBT si-au aratat fata adevarata: frustrari, injuraturi, jigniri, discutii pe langa subiect.
Intai sa va explic mecanismul: sa nu credeti ca un homosexual sau un trassexual intra pe un site asa brusc. Ei scaneaza tot ce le-ar putea altera raul, fluviul de euro care curge dinspre Bruxelles (pentru unii) sau ideile fixe (altii, nu toti) pe care atitudinea de curva comunala a presei le-a incurajat. Despre parlamentarii romani mi-e scarba sa vorbesc aici, (au ajuns atat de nesimtiti incat nimic nu ii mai atinge) iar despre preocuparile europarlamentarilor, v-am lamurit eu dar mai ales colegul Adrian Epure. Asadar, dupa o scanare continua si constanta a presei, facuta si cu ajutoriul prea-finantatele ONG-uri de genul Accept si Be An Angel, te trezesti imediat cu tone de zoaie, injuraturi si denigrari. Apropo: pe bune! „Be An Angel”? Asta e nume de ONG care promoveaza drepturile LGBT? „Accept” , e ceva cu logica, destept ales. Am inteles chiar ca presedintele Accept a ajuns asistentul personal al Monicai macovei si primeste bani direct de la UE. Dar „Be An Angel”? Pe bune? Fac si eu cum faceau indienii lui Winettou din cartile lui Karl May: Iufff! Pai ONG-urile cu teme pentru copii cum le mai numim?
In fine! Continui! Dar niciunul, repet, niciunul, dintre ultra-agresivii membrii nu recunoaste ca adevarata lor problema este ca ei/el considera ca oricine le contrazice punctul de vedere este nu numai un personaj care ii discrimineaza (automat) ci si unul care merita efectiv orice injuratura posibila a fi emisa de un membru LGBT (interesant subiect, cum injura oamenii astia) dar si ura viscerala amestecata cu dorinta de razbunare. Nu! Sub diferite pretexte , de pilda comentariile mele despre feminismul absurd (si nu fenomenul feminist normal) cu ” ciocanitorile ” jihadiste care se hranesc cu creierul si nervii barbatului sau greseli gramaticale mai mult sau mai putin flagrante „observate” cu nesat de cautatorii de motive sau conceptele tabloide ale unor publicatii pe care le-am condus si de care sunt foarte mandru si multumit, gen Libertatea, Click (dar si OK, Unica, Capital, Pro Sport, Adevarul, Hystoria, Adevarul Literar si Artistic, Dilema Veche si multe, multe altele) au dat navala si au inceput sa scuipe. Venin si cuvinte otravite. „Maria”, care se autentifica cu o adresa de mail „marius@…”, „Ioana”, care imi indica si de ce subiecte sa ma ocup dar si de care sa ma feresc , „Silvia”, care imi numara virgulele precum poporul oualele lui Nastase, „Rodica”, „Iulius” care se autentifica cu adresa de „iuliusmall@….”, „Viq” care imi punea in gura cum ca as „opune” comunitatea LGBT societatii umane (unde o fi citit el asta in textul meu?), toti astia si multi altii sunt doar un exemplu de frustrati agresivi si intoleranti, foarte probabil multi dintre ei, parte ai comunitatii LGBT. Nici nu mai pomenesc de suvoiul de voturi negative pe material. Ca si cum eu imi fac subiectele dirijat de opiniile unei minoritati.
Adevarul dragii mei de fapt asta este: o parte a comunitatii LGBT, RASFATATI de atitudinea ultra-toleranta a majoritatii, de fatarnicia prefacuta a presei si a politicienilor, de protectia demna de filmele lui Copola a organismului condus de tovarasul Asztalos, au devenit agresivi (extrem de agresivi, chiar scarbosi in exprimare), intoleranti, prefacuti, mincinosi, malefici si la final, discriminatori cu toti dei care nu le impartasesc mot-a-mot parerile despre singurul subiect care ii arde si ii intereseaza: DREPTURILE!
Acum e momentul sa fac o scurta pauza si sa clarific pentru orice minte obosita urmatoarele aspecte: nu am absolut nicio problema cu membrii normali ai acestei comunitati. Nu am prieteni (sau mai probabil am dar nu le stiu orientarea sexuala pentru ca nu m-a interesat subiectul) printre ei dar din cate stiu nici dusmani. Ca si in cazul sub-comunitatii „Feministelor care promoveaza Feminismul absurd”, parte mica a comunitatii feministelor, ca si in cazul rromilor care isi spun in continuare (foarte corect), tigani, ca si in cazul minoritatii maghiare sau a altei nationalitati, ca si in cazul comunitatii minoritare a fumatorilor, nu vreau decat sa le reamintesc ca pe langa O TONA DE DREPTURI cu care tot defileaza si pe care si le cer (de multe ori in mod absolut legitim) mai exista si macar O JUMATATE DE TONA DE OBLIGATII. Legat de LGBT, ii desfid pe cei care ii jignesc, care ii fluiera la marsurile lor (extrem de rare si inofensive), care le contesta actiuni culturale de genul festivalelor de film sau care recita ca niste mori stricate pasaje din biblie in sensul infierarii LGBT dar nu au ajuns in ultimul an nici macar intr-o duminica la (macar) sfarsitul slujbei. La cei care devin chiar agresivi cu membrii LGBT nici nu ma mai refer, mi-e efectiv scarba de ei, de intoleranta lor intr-o tara atat de toleranta ca Romania.
Am bolduit textul de mai sus pentru eventualii handicapati care vor sa citeasca doar partea unde pot incrimina autorul, cauta printre randuri semne de discriminare si inventeaza probleme.
Nici macar nu conteaza ce parere am eu sau cel de langa mine despre (de pilda) viitoarea legalizare a casatoriilor sau adoptiilor pentru comunitatea LGBT. Lucrurile sunt clare si ireversibile. Ca si in cazul campaniilor anti-tutun, chestiunile pot fi doar intarziate dar pana la urma este o prefacatorie ca ele se „dezbat”. Nu se dezbate nimic, se cauta MOMENTUL OPTIM. Si daca Patriarhul mai face tampeniile pe care le-a facut cu Biserica Ortodoxa amestecata in alegerile politice ca in toamna lui 2014, momentele alea vor sosi foarte rapid. Foarte! Observati subiectele marcate cu rosu mai jos? Ele vor „deveni verzi”, este doar o chestiune de timp.
Mihaela Radulescu strica armonia. Promotorii LGBT speculeaza momentul la maxim
Dar povestea cu drepturile lor speciale se opreste aici. Si pe unul ca mine, injuraturile si mizeriile lor ( a celor care comenteaza prefacut si nepoliticos) nu fac decat sa ma monteze si mai tare. Iar cazul Mihaela Radulescu mi se pare o fatarnicie fara limite. Simpatizanti LGBT (unii), au dovedit un talent inimaginabil de a profita, de a specula la maxim o situatie pe care au prelucrat-o precum ipocritul departament de dezinformare a lui Vladimir Putin.
Stiu povesti cu Mihaela Radulescu cu care as putea umple o carte. Stiu intamplari tulburatoare spuse de Dan Iosif in legatura cu Mihaela in perioada Revolutiei, povesti pe care le spunea prietenilor apropiati. Discutam cu Elan Schwartzenberg despre sotia lui, Mihaela, (pe atunci) si credeti-ma, omul povestea multe „de prin casa” (aici trebuie sa fiu de acord cu cititoarea „Ioana” ca omul era abject barfindu-si sotia). Cand ziarele pe care le conduceam o mai si atacau, Mihaela recurgea la tot felul de prostii, imi amintesc ca odata m-a avertizat inclusiv ca a „inregistrat ultima noastra convorbire” in care din fericire eu nu facusem decat sa incerc sa fac pace intre ea si redactia mea.
Am fost ani de zile (incepand cu martie 2001) directorul tabloidului Libertatea, ziar pe care l-am desprins din formula bucuresteana si l-am adus in 2006 in fruntea ziarelor de mare tiraj. Adevarul lui Tinu, Crucisatorul, crapa de invidie dar incepand cu 2003 in Romania a inceput dictatura tabloidelor (in sensul cifrelor superioare celorlalte ziare populare sau quality). In 2006 am infiintat cotidianul Click care si astazi este ziarul nr 1 in Romania, chiar daca presa scrisa abia mai rasufla. Bineinteles, toate aceste performante si multe altele, cu ajutorul unor echipe exceptionale de care imi amintesc cu mare drag.
Vreau doar sa spun ca o cunosc destul de bine pe Mihaela Radulescu, cu toate calitatile, fitele, mofturile, arogantele pe care le are si astazi si de care nu va scapa toata viata. Ii observ de multa vreme caracterul ei complex, ingamfarea vedetei care isi cunoaste valoarea dar si verticalitatea specifica celor care se cred puternici si stapani pe situatie.
Nu am avut multa vreme vreun motiv sa scriu ceva de bine de Mihaela, (prima si singura emisiune pe care am vazut-o cu ea in juriu a fost cea in care s-a dat in spectacol si a jignit unii participanti) dar mi-a atras atentia modul in care a fost hartuita si pusa la colt de comunitatea LGBT. Si asta m-a suparat rau! De ce?
1. Pentru ca mi-am adus aminte de minoritatea fumatorilor din anii 2000, care, asa cum spunea un prieten de-al meu, „facea pipi cu jet” pe nefumatorii majoritari. Isi mai aduc aminte minoritarii fumatori cu fumau in redactiile pline de femei gravide si iti suflau fumul ala scarbos in fata cand vorbeai cu ei? „Insulta” de a iesi in fata insitutiei ca sa fumeze a fost inghitita greu. Azi, cei care mai insista cu aceasta manie prosteasca sunt pusi in cuburi de sticla din ce in ce mai mici. Duc dorul vremurilor cand operatiunea lor jihadista „mor eu fumand dar te omor si pe tine care respiri” era tolerata prosteste de catre majoritari.
2. Pentru ca ma deranjeaza si azi „galagia” pe subiectul „drepturi” pe care o face cateodata minoritatea maghiara intinzand continuu coarda unei natiuni (romanii) extrem de tolerante. Acum, fratii lor de la Budapesta, fac planuri cu prietenul Putin subestimand total capacitatea de mobilizare a romanilor cand vor fi pusi la incercare de prietenia maghiaro-rusa. In orice caz, din directia asta, probleme vor veni. Si nu peste multa vreme.
3. Pentru ca imi displace feminismul absurd si nu le suport pe ciocanitoarele alea care vor egalitate in drepturi cu barbatii si inegalitate totala cand vine vremea de obligatii. Majoritatea membrelor acestei sub-categorii a feministelor, uita sa fie femei, sotii sau mame. Jignesc si scriu comentarii otravitoare scrasnind din dinti si insultand si aerul. Daca nu pici pe spate la intimidarile lor e de rau. Unii cititori comentau ca s-au obisnuit si ca le observa ca pe piese de muzeu. Mirandu-se de fiecare data cum au gasit un barbat sa le suporte, in caz ca au gasit. Mie imi face mare placere sa le si enervez. Pentru ca le cunosc reactiile de pisici turbate.
I-am promis unei cititoare „Maria-Marius” (si promisiunea e promisiune:))care imi „explica” cum tinea ea singura casa si aduce si banii in casa, acordand importanta zero barbatului (preocupat de distractie, bautura si amante), ca voi publica o poza cu Woody gandindu-ma la ea, o imagine mai mult decat emblematica despre aceasta categorie aparte a fenomenului feminist exagerat:” feministele care promoveaza absurdul „. Cu mentiunea ca in opinia mea (este un articol de OPINIE, nu-i asa?), copacul pe care il ciocanesc simbolizeaza barbatul si nervii lui, ce nu moare imediat dar se stinge incet-incet sub loviturile repetate, dese, insistente ale ciocanitorii. Pe feministele „normale” le salut, le respect si in anumite situatii punctuale sunt perfect de acord cu ele.
Si inca un cadou pentru categoria respectiva :
Stiu! Am mai auzit! „Misogin”,”homofob”, „discrimineaza”…. sunteti plictisitoare. Astept ceva mai „creativ”. Nu sunt nimic din toate astea dar daca asta este scuza voastra sa mai varsati un pic de otrava, pot fi ce vreti voi. Insa imi face mare placere sa va toc, asa cum va tocati voi barbatii care nu au alta vina decat ca s-au nimerit prin preajma 🙂
4. Pentru ca nu suport fatarnicia sefilor tiganilor (ajutati de unii politicieni absolut idioti) care au tinut neaparat sa li se spuna rromi (in timp ce ei insisi isi spun „tigani”), inducand cu buna stiinta in afara tarii o grava confuzie rr0m-roman si limba romanes-romana, blestem pe care il vom duce in spate inca ani buni de acum incolo.
Si iata ca in anul de gratie 2015 avem dintr-o data o noua categorie de „autodeclarate victime” care urmeaza EXACT calea deja plictisitoare batatorita de toate minoritatile de mai sus. Iar presa, in prostia ei, le tine isonul. De ce? Simplu! Ca’ asa e la moda! Asa e „trendy”!
Ce greseala a facut Mihaela?
S-a apucat sa scrie! Atentie, cu har, despre un subiect sensibil. Un text pe un subiect sensibil, provocat de ceva ce nu a explicat. Dar sunt sigur ca ceva a declansat chestia asta. As vrea sa fiu limpede: cu exceptia unui paragraf (vezi mai jos), textul Mihaelei reprezinta mai sofisticat parerea MAJORITATII ROMANILOR. Si cu un titlu foarte bun: Adam și Eva ?! (Toleranța pe la spatele normalității). De cand nu mai are un „straight” majoritar dreptul sa isi exprime pozitia despre ce considera el ca ar fi ok? Fara sa incite la nimic, si cerandu-si incontinuu scuze si facand precizari pacifiste.
Mihaela a repetat la modul aproape obositor ca „nu are nimic ” cu ei (membrii LGBT) si ca din contra, toleranta e calea corecta. De 9 ori apare cuvantul „toleranta” in text. Cam tot atatea insulte apar intr-un comentariu cu jumatate numar de semne al unei simpatizante LGBT pe site-ul nostru. De mai multe ori Mihaela a repetat neutralitatea si chiar simpatia ei pentru membrii LGBT. Nu a contat. „Vina” de a scrie ceva ce contravine uriasei masinarii de propaganda a fost de ajuns. Restul e speculatie. Cititi textul Mihaelei la link-ul de mai sus. Discutati cu familia si vedeti care este diferenta fata de ce spune Mihaela. Atentie, nu CUM spune. Asa e ea. Mai smucita. Dar textul ei este plin de adevaruri despre care mai nimeni nu a scris. Nu le este rusine formatorilor de opinie sa bage capul in pamant doar pentru ca ar risca sa supere masinaria LGBT?
Paragraful cu pricina era :
„Sunteți oameni anormali, oricât vă deranjeaza că vă numim așa – dar, dacă vă asumați “diferența”, faceți-o cu eleganță, discreție, convingere, nu neapărat dând iama în dulapul femeilor și în fardurile lor. Nu ne agresați vizual copiii pe stradă , căci noi nu avem cui ne plânge, fiind o majoritate obligată să respecte drepturile unei minorități:)), ci respectați și voi drepturile copiilor noștri de a crește normal și de alege…drept….”
Aici Mihaela a gresit. Si a recunoscut aici:
Îmi cer scuze tuturor celor care au citit articolul meu, atât prieteni dragi, cât şi persoane pe care nu le cunosc şi s-au simţit ofensaţi de vorbele mele. N-am avut nicio clipă intenţia de a-i jigni sau de a-i discrimina, aşa cum am demonstrat-o, de-a lungul anilor, prin acţiunile şi declaraţiile mele în viaţa publică sau privată. Alegerile pe care le face fiecare în viaţa personală nu trebuie să fie subiectul unor astfel de dezbateri şi îmi asum responsabilitatea pentru ceea ce am scris”, a scris Mihaela Rădulescu.
Culmea este ca eu chiar o cred. Intr-o tara normala, totul s-ar fi incheiat cu aceste scuze. As fi curios ce a declansat furia ei, sunt convins ca este ceva legat de ce descrie in text (copil, pe strada, membrii LGBT care provocau prin show up, etc) dar nu cunosc detalii.
Colac peste pupaza, s-au trezit si Telekom, Ringier si „prietenii” Mihaelei din presa scrisa.
Desi in ultima vreme Mihaela a avut mai multe iesiti aiurea, sponsorul Telekom a devenit „ingrijorat” doar cand ea a avut si si-a exprimat public o alta opinie decat cei care promoveaza drepturile LGBT. Mie mi se parea normal ca Telekom sa intervina cand Mihaela a umilit-o pe concurenta din prima emisiune sau cand se scalambaia (ca tot ii place ei sa aminteasca de functia de „mama” mai abitir decat secundarul unui ceas rusesc) tavalindu-se prin studio.
Insa interventia Telekom a fost stupida, intarziata si a alimentat o situatie creata artificial de cativa beneficiari.
De deontologii de la Ringier nici nu mai amintesc. Imi vine iar sa public stenogramele cu discutiile dintre Vantu si management ca sa-i mai amintesc din cand in cand lui Mihnea Vasiliu cum vindea el si colegii lui deontologia doar acum ceva timp. S-a gasit si Elle, publicatie Ringier, sa se debaraseze la modul scarbos de Mihaela Radulescu. Niste prosti! Mihaela nu ii va ierta iar gustul este unul de „reducere fortata de costuri”. Cu alte cuvinte, draga Mihnea Vasiliu, puteati sa va debarasati de Raduleasca si intr-un mod mai putin stupid.
Cel mai mult m-a mirat pasivitatea presei cand s-a ajuns la crearea unei pagini false pe Facebook. Aici mie mi se „opreste ceasul”. Si ce voiati? Sa ii laude Mihaela? Cum anume sa iti inventeze cineva o pagina ca si cum are legatura cu persoana ta? Retardatii care au facut pagina respectiva, cu interese clare in zona LGBT, unde si-au cerut scuze? Cine mai vrea o pagina falsa cu numele lui? Mihnea Vasiliu, vrei sa facem o pagina cu 2% din injuraturile pe care obisnuiesti tu sa le folosesti cu angajatii? Inafara de ilegalitatea comisa (ma mir ca Mihaela nu s-a dus la politie, la cat de pusa pe scandal este mereu), unde este exagerarea cand Mihaela i-a numit „gunoaie umane” si „viermi” pe cei care au produs pagina? A ajuns „gunoaie umane” si „viermi” un lucru mai grav decat sa iti fie furata identitatea pe Facebook? Care dintre managerii de la Telekom sau Ringier ar reactiona mai elegant?
Mie mi se pare ca aici Mihaela „putea mai mult”. Sunt oarecum „dezamagit”. Mai adaug eu de la mine catre „creativii” care au conceput pagina, „niste infractori in orice tara din lume”, „manipulatori”, „speculanti” si „caractere josnice”. Si daca va suparati, urlati in punga ca’ Telekom nu e si sponsorul nostru.
De departe, cele mai bune materiale din presa pe subiectul asta au aparut in Adevarul si pe Hotnews. Dar tot de departe, cel mai tampit titlu pe acest subiect este dat tot de Adevarul: Războiul dintre Mihaela Rădulescu şi LGBT continuă: vedeta îi cataloghează pe unii membri ai comunităţii drept „viermi“ şi „gunoaie umane“. Observati diferenta crasa intre text si titlu? Personal nu cred ca este titlul autoarei Alexandra Constanda care a scris un material relativ echilibrat ci al vreunui redactor sef adjunct care a citit textul in diagonala in timp de se uita la tv la stirile cu Mihaela si isi imagina ce poate „sa scoata” din asta.
Hotnews, prin Costin Ionescu a facut un interviu foarte bun si echilibrat (vezi aici).
Inafara acelui paragraf (pentru care si-a cerut scuze), Mihaela nu a gresit cu nimic. Textul e bun si scris cu talent. Efectul de acumulare al prostiilor ei anterioare, aroganta cu care a tratat oameni din presa, deschiderea unor jurnalisti catre a specula o astfel de situatie, interesul unor papusari la care ajung mai multi bani europeni pentru promovarea drepturilor LGBT si la final mecanismul aproape infailibil prin care unele persoane vor sa impuna majoritatii noile realitati, cateodata intr-un mod fortat, agresiv, intimidant si incorect, toate acestea si alte cateva, au tamponat-o pe Mihaela Radulescu.
„Planetele s-au aliniat” la modul negativ pentru ea si mai multi si-au dat mana pe aceasta mana cereasca de subiect servit de Mihalea Radulescu intr-un context special.
Din toate acestea am retinut totusi inclinatia catre PR-alpinism a celor cu interese in zona comunitatii LGBT.
Facuta cu orice pret si prin orice exagerari.
Spre deosebire de Mihaela care si-a cerut scuze de atatea ori ca parea ca regreta propria nastere la un moment dat, eu am si niste asteptari de la membrii comunitatilor minoritare pomenite in arcest material-opinie:
Mai multa toleranta, mai putina agresivitate, toate combinate cu un dram de DISCRETIE!
Acest articol este proprietatea Reporter Virtual și este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 500 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.
ȚI-A PLĂCUT? DĂ MAI DEPARTE:
TweetETICHETE:
(12 voturi, media: 3,33 din 5)
Încarc...About the Author: Răzvan Cornețeanu
NOTĂ: Vă rugăm să comentați la obiect, legat de conținutul prezentat în material. Orice deviere în afara subiectului, folosirea de cuvinte obscene, atacuri la persoana autorului (autorilor) materialului, afișarea de anunțuri publicitare, precum și jigniri, trivialități, injurii aduse celorlalți cititori care au scris un comentariu se va sancționa prin cenzurarea parțială a comentariului, ștergerea integrală sau chiar interzicerea dreptului de a posta, prin blocarea IP-ului folosit. Site-ul nu răspunde pentru opiniile postate în rubrica de comentarii, responsabilitatea formulării acestora revine integral autorului comentariului.
