» Click AICI ca să te abonezi la ȘTIRILE RV pe mail

Codruta in una din pozele expuse in biroul de la BruxellesTanara, frumoasa si desteapta. Ar fi trebui sa pun punct dupa numele Codruţei Filip pentru ca asa ar putea fi caracterizata la prima vedere. N-am reusit sa ma abtin sa nu o trag de limba si asa am aflat ca are umor si este patriota. Ultima calitate si-a descoperit-o in cei aproape cinci ani de cand se afla la Bruxelles, loc spre care a decoltat de la Baia Mare dupa ce s-a indragostit si unde joaca rolul de consultat politic in Federatia Europeana a Sindicatelor din Agricultura, Alimentatie si Turism. Si tot din “joaca” de-a arata ce inseamna sa fii roman, Codruta a scos recent un Mic ghid al marii Europe pentru elevii nostri. Acum lucreaza la o directiva ce o sa iasa in curand si o sa fie in sprijinul muncitorilor sezonieri. Ea stie ca multi sunt romani si de aceea trage tare sa reuseasca, la fel cum face cu teza de doctorat “Integrarea sociala a emigrantilor romani din diaspora”. Pentru a ajunge aici, ardeleanca noastra a trebuit sa fie pe baby sitter, sa muncească la negru pentru un partid si sa asiste neputincioasa cum este expulzata din Europa direct in Bucuresti, adica in Ungaria, cum i-a explicat nervos vamesul, dupa care a aruncat-o intr-o celula.

Condruta si Alin, cel care a atras-o la Bruxelles“Am ajuns la Bruxelles pentru că m-am îndrăgostit“ 

Îţi este dor de România? Mulţi o înjură după ani prin străinătate. 

Codruta Filip: Nu am cuvinte….Primul meu gand dimineata e unul extrem de suparator. Nu aud cocosii, nu aud gainile, nu simt miros de iarba si nici de tocana. 

La Bucuresti mirosim betoane si auzim masini. Dar unde aveai tu raiul la care visezi?

La Suciu de Jos, in Tara Lapusului, Maramures. Si-aproape in fiecare dimineata ma gandesc…acasa.

Ai acte acolo, ai terminat masterul, iti termini doctoratul si ai scos o carte, asta inseamna ca ai reusit?

Nu inca, dar sunt in trenul bun.

Cum ai ajuns în trenul de Bruxelles?

M-am indragostit de Alin. El lucra la Bruxelles in constructii de sapte ani, apoi si-a deschis cu fratele sau o firma de renovari si constructii. L-am cunoscut la o manifestare artistica J , adica la discoteca din Satu Mare, locul lui natal. Eu eram la facultate inca si a fost greu sa tinem legatura, asa c-am intrerupt-o. Peste doi ani, Alin m-a sunat chiar inainte sa-mi iau licenta sa ma intrebe daca poate veni cu colinda. I-am dat mere, nuci si multa dragoste pana acum.Mi-am luat licenta, apoi m-am urcat in masina si-am plecat pur si simplu, pentru ca doream sa fiu alaturi de el. Bineintelesc dupa ce le-am promis parintilor ca nu-i voi dezmagi. Aici aveam o slujba buna, deci nu eram frustrata de Romania si sansele de acasa. 

Ce faceai exact înainte de a pleca?

Eram asistent-manager la o firma din Germania.  Prestam de toate (munca de PR, de secretara, organizam prezentari), dar eu visam sa fac altceva. Cand au auzit ca vreau sa plec, sefii mi-au propus sa ma trimita in Germania la un stadiu de pregatire in ce dmeniu cred eu de cuvinta. Am avut o colaborare buna cu ei si mi-a prins bine ce am invatat dar trebuia sa plec.

Bănuiesc că odată ajunsă la Bruxelles nu te aşteapta niciun maidanez cu covrigi calzi în coadă.

Le-am promis alor mei ca ma voi inscrie la master, dar m-am izbit de zidul realitatii: nu eram cetateni UE si nu aveam drepturi. Nu m-am putut inscrie din toamna lui 2004, pentru ca trecuse termenul pentru studentii din afara uniunii si nici nu aveam acte de regularizare. Urma sa ma inscriu abia din urmatorul an academic. Prin urmare, m-am trezit singura in casa (Alin muncea de dimineata pana seara), fara scoala, fara acte, fara slujba. Ai mei ma chemau acasa, iar mie nu imi venea sa cred ca nu pot sa fac nimic. E adevarat ca nu traiam izolati, era o comunitate de romani, dar nimeni nu credea ca un roman (de multe ori chiar femei fiind) poate sa mai faca si altceva in afara de menaj si babysitting. Asadar, poate te gandesti ca puteam cere vreo indrumare vreun sfat, ei bine, precum iti spuneam, nici vorba de asa ceva.

“Am învăţat franceza de la o fetiţă de 10 ani 

Şi aşa te-ai angajat?

Am reusit sa gasesc pe internet un job de babysitter. Aceste slujbe nu necesita acte de cele mai multe ori, chestiunea fiind bine cunoscuta. Babysitter poate e putin cam mult spus; fetita avea 10 ani, eram practic pritena ei. Familia era de nemti. Veti vedea ca poporul acesta mi-a urmarit toata traiectoria. Am muncit asa pana cand am fost admisa anul urmator la Master (VUB: Universitatea Libera din Bruxelles).  Master in Integrarea si Dezvoltarea Europeana.

Spune-mi puţin din programul de baby sitter.

De luni pana vineri, in fiecare dupa-amiaza o luam pe Clara de la scoala, o duceam acasa, pregateam spachete (era singurul meniu care ii placea), iar apoi ne jucam impreuna prin curte. Avea un leagan de la care ne certam mereu, nu ii venea sa creada ca sunt dispusa sa ma catar dupa ea prin copaci, stii….Da, e o meserie frumoasa, sa stii, mie imi plac copii si am sa te asigur ca nu cred in coincidente. Alaturi de Clara am invatat limba franceza, copii te corecteaza fara sa te judece, ei te apreciaza si te iubesc asa cum esti.La un moment dat a vazut cand mama ei m-a platit si a intrebat pentru ce sunt banii, vezi, m-a cuprins rusinea, ea ma stia de prietena ei….Nu stia ca sunt platita.

Cum îţi împărţeai timpul cu şcoala şi munca?

M-am dus la scoala, dar, eram deja obisnuita cu o anume independenta financiara, daca pot sa o numesc asa. Practic Alin m-a ajutat enorm, din toate punctele de vedere, fara sa fie vreun bogatas. Dar, am vut sa am si eu particica mea. Din pacate, viza mea a fost refuzata la Bucuresti, prin urmare eu mi-am urmat cursurile asumandu-mi riscul vamilor trecute si platite ilegal. Din trei in trei luni eram obligata sa vin acasa, sa dau bani vamesilor sa faca bine sa imi dea drumul afara din tara. A fost asa o perioada cam grea pentru noi, eram agitata de fiecara data cand trebuia sa plec acasa.

Ai trăit adevărate aventuri.

In primul semestru am hotarat ca nu pot sa stau sa nu fac nimic toata ziua, cursurile fiind seara. Daca nu aveam documente de sedere, nu aveam nici sansa sa imi gasesc vreun alt job in afara de cele de pe piata neagra. Asa ca am luat-o de la capat, dar cu o alta familie pentru ca programul Clarei nu mai corespundea cu al meu. Familia mea cea noua avea un baietel de 5 luni, iti dai seama, cu cata emotie mergeam eu dimineata la munca? De la ora 8 pana la ora 17 il aveam pe Alexis in grija mea, iar de la 18 la 21 eram la scoala. Cinci zile pe saptaman timp de trei luni jumate am aviut acest program dupa care…a venit sesiunea Cred ca cineva acolo sus m-a vegheat in tot acest timp si am luat examenele cu brio. Oboseala isi spunea cuvantul, slabisem cam prea mult si am plecat de la familia lui Alexis.Al doilea semestru a fost mult mai relaxant, nu mi-am mai luat asa o slujba incarcata, am gasit o familie cu doi copii de 2 si 4 ani, pe care ii ingrijeam din cand in cand. Se imputinasera si cursurile pentru ca aveam de pregatit teza finala, timpul a zburat repede, m-am trezit cu diploma in mana la cateva luni dupa ce am absolvit masterul. Acestea se petreceau in 2006. 

Care a fost prima ta slujbă adevarată, nu de pe piaţa neagră? 

Tot pe piata neagra J . In toamna aceluiasi an a dat norocul peste mine si m-am angajat la un partid politic european. Practic „angajare” e cam mult spus, am facut un stagiu vreme de un an de zile, timp in care am aprofundat ceea ce invatasem la Master. Partidul acesta era eurosceptic, ceea ce nu mi se spusese pe bancile scolii. Aflam de la ei, sigur uneori expunerea o gaseam exagerata, alteori…intelegeam ca UE nu este vreo forma  a ivinitatii si a perfectiunii. 

Să înţeleg că ai făcut muncă patriotică? Ce ţi-a oferit însă? 

Am luat. Asta e. Tocmai. Am fost platita la negru si destul de bine. Era remuneratie de stagiar al Comisiei Europene. Iar daca e sa ma intrebi…cred ca nu prea le pasa. Au fost interesati sa aiba pe cineva din noile state membre, chiar din Romania. Aici, in cadrul acestui partid mi s-a intamplat doua lucruride care merita sa scriu pentru ca cel mai arzator subiect pe agenda politica europeana era Constitutia UE. Colegii mei vorbeau mereu despre lipsa de comunicare dintre institutiile europene, liderii politici si cetatenii europeni.  

Intuiesc bine că ţi-a trecut o idee prin cap? 

Asa m-am decis sa scriu un ghid pentru elevii de liceu, care ghid sa le explice si lor, din timp, ce anume este Uniunea Europeana, ce probleme are si ce oportunitati le ofera, un UE cu bune si cu rele. Asa s-a nascut „Micul Ghid al Marii Uniuni Europene” pe care l-am lansat anul acesta. Dar, uite cum sar de la una la alta, as vrea sa iti marturisesc si altceva. Nu am scris nicioadata despre o pata neagra a sederii mele aici. 

Codruta Filip la lansarea micului ghid“M-au aruncat într-o celulă de maximă securitate 

Care a fost cea mai urâtă întâmplare din această experienţă?

Mai erau trei saptamani si intram in UE, iar eu acceptasem sa ma duc la Budapesta la o conferinta si sa tin un discurs despre cum a decurs privatizarea in Romania. Am luat avionul, eram linistita, ma aflam practic in termenul legal de sedere in spatiul Schengen. Am ajuns cu bine, mi-am facut treaba, iar cand sa ies de pe aeroportul Charleroi, ei bine, la control, ma opreste o vamesa si zice: “Dumneata…de cand in Belgia? Si cu ce treaba. Eu iti vad vizele aici in pasaport. Pe mine nu ma intereseaza ca acum esti in termenul legal, eu te trimit de unde vii sa stii. De unde vii?”, zice ea.  Eu: Din Budapesta. Ea: Romania.  Eu: nu. Ungaria, totusi….Ea: iti bati joc de mine? Te trimit de unde vii, deci din Bucuresti, Ungaria.  Eu (sa innebunesc): doamna, deci, unde? ca sa ne intelegm….Intervine un altul, mai destept desigur, ii explica, se calmeaza si zice: nu ai avion pana peste trei zile, deci nu te putem trimite repede la Budapesta, asa ca…ramai inchisa in incinta aeroportului. 

Deci au si ei americanii lor. 

M-a cuprins panica, pentru prima oara mi-a fost frica, l-am sunat pe Alin care ma astepta afara, a intrat, a vorbit cu ei, nu avea ce sa faca, era disperat, intre timp el isi regularizase situatia, vamesii radeau si spuneau ca singura solutie este sa ma ia de nevasta. M-au bagat intr-o celula. Gratii, pat de puscarias, o toaleta fara dus, doar wc si chiuveta, fara geam, fara aerisire.Garzi, usi de maxima securitate, mancare si apa daca platesti si, culmea, in celula un patut de copilasi. Am urlat, desigur.  

Dacă erai în termenul legal, atunci a fost ilegal cum au procedat ei. 

Era vineri. Avionul pentru expulzare era duminica seara. Alin a capatat un badge de vizitatori, nu ii venea sa creada ce mi se intampla. Am sunat un avocat, a sunat la vama aeroportului, el spune ca i-au cerut 500 de euro ca sa imi dea drumul, dar se facuse duminica deja si avionul meu era acolo.M-au bagat aparte de ceilalti pasageri, iar pasaportul meu a fost dat capitanului, pilotului de nava. Odata ce ne-am luat zburul, au venit stewardesele sa ma intrebe daca sunt bine, ele erau obisnuite cu asa ceva, vama respectiva mereu proceda asa. Mi-au dat ceai si mancare si mi-au spus ca pot vorbi cu pilotul daca vreau. Il chema Andras Domocos si mi-a spus sa stau linistita ca imi va da pasaportul in mana sa intru singura in vama ungureaca si ca va vorbi cu baietii sa imi dea drumul. Asa a si fost.  

Ce concluzie ai extras şi din această istorie halucinantă? 

Am trecut cu bine, acolo m-a asteptat fata unui coleg de-al meu care locuia in Budapesta, am innpotat la ea, iar apoi luat microbusul catre Satu Mare. La mama lui Alin. Apoi la Baia Mare, la mama mea. Tata si mama nu dormisera deloc. Stateau in salon si fumau cu gandul ca fata lor e in regim de penitenciar.Asa a si fost. Poate mai rau. Eu nu am avut drept la plimbare. Iar daca m-ai intreba ce sentimente m-au incercat atunci…ti-as spune doar ca libertatea nu pretuieste nimic pare-se pe lumea asta, iti luata imediat. M-am intors in Bruxelles cand Romania era deja tara europeana 

Să revenim asupra ghidului, ce ai câştigat din lansarea lui?

Multi prieteni. Nu sunt o persoana foarte intuitiva probabil, adica ma invart mult in jurul cozii pana sa ma prind, se prea poate ca lobbyul facut pentru a obtine o sponsorizare a fost extrem de folositor. Intre timp am mai prins curaj, am luat aripi, si am devenit patrioata: Totul pentru Romania. Altfel nu are rost. Asa, dintr-o suparare, zic eu. 

Supărarea pe întâmplarea cu regimul penitenciar din aeroport? 

Da. Vezi tu, cartea acesta am scris-o cu ciuda. Nu suntem inca foarte cunoscuti cu cele bune , ma gandesc ca cei care vor citi despre UE si vor vrea sa vina aici, nu vor veni cu mainile in san. Si nici sub forma de hoti. Vor veni ca niste adevarati ambasadori, egali in fata celorlalti. Sunt idealista, poate, dar altfel nu are rost. 

Ai revenit la Bruxelles. Care au fost următorii paşi?  

Dupa ce m-au expulzat, am stat acasa pentru ca veneau sarbatorile de iarna, iar in ianuarie 2007 m-am reintors la serviciu. Da, in 2007, m-am intors, mi-am terminat stagiul si am inceput sa tatonez piata si pentru un alt jobToti colegii mei stiau de ce mi s-a intamplat. Acum sunt consultant politic la EFFAT. Dupa ce am plecat de la acel partid politic am cautat ceva mai bun, mai stabil. Mi-am gasit locul la cateva luni in cadrul Federatiei Europene a Sindicatelor din Agricultura, Turism si Alimentatie. Sunt consultant politic, ma trezesc cu mare drag dimineata si merg la munca cu entuziasm. Sincer, imi place ce fac. Am multa responsabilitate pe umeri, calatoresc mult, avem o echipa formidabila si sunt suta la suta pentru muncitori. 

Locul de munca al Codrutei: Federatia Europeana pentru Agricultura, Alimentatie si Turism“Turismul nostru suferă de servicii proaste şi preţuri exagerate” 

Ce crezi ca îi lipseşte turismului românesc pentru a atrage străini? 

Serviciile de buna calitate. De cele mai multe ori le gasesti in ospitalitatea omului de rand dar nicidecum in industrie. Dar eu sunt o sindicalista. Iti pot spune mai multe din acest punct de vedere. Nu pot sa iti zic foarte multe in afara de ceea ce simt de fiecare data cand merg acasa in vacanta, si anume servicii destul de proaste la preturi exagerat de mari. Din punct de vedere sindicalist nu stiu mai multe pentru ca inca nu am discutat cu nicio federatie sau vreun sindicat al turismului romanesc. Deocamdata m-am intalnit cu cei din agricultura si avem proiecte importante pentru muncitorii sezonieri care lucreaza in afara granitelor tarii. 

Să ne aşteptăm la îmbunătăţirea legislaţiei? 

Anul acesta va iesi la lumina directiva muncitorilor sezonieri, care se ragasesc intr-un numar foarte mare in randul romanilor ce muncesc in agricultura. Pe mine ma preocupa in special situatia lor, conditiile de munca si de trai, integrarea lor sociala, asigurarile medicale si asa mai departe. Eu insami m-am lovit de mari greutati pana cand am reusist sa imi legalizez situatia, sederea, cariera, studiile. Este de datoria mea sa aflu care le sunt problemele si ce solutii putem aduce. Prin urmare, am inceput un proiect personal, un program de doctorat pe tema integrarii sociale a emigrantilor romani in diaspora.  

Pana la urma, tu cum ai reusit sa ramai acolo? 

Dupa ce am intrat in UE, conditiile de obtinere a permisului de sedere si de munca se schimbasera. M-am inscris la doctorat si mi-am obtinut si actele. Acum eu sunt bine, dar stiu ce am de facut.  

“Când românii se adună la biserică, atunci îi vezi că toţi sunt la fel de trişti. Tuturor le este dor. Cred ca durerea lor este unică  

Dorul de RomaniaCare este ţinta ta? 

Ei bine, uite asta vreau: sa fiu o militanta. Pentru Romania. Iar tara noastra nu inseamna numai ce cuprindem noi pe harta, Romania este acum mult mai mult. E si diaspora comunitatii romanesti, care a stat pe baricade, a cules capsuni, a taiat arbori, a plantat flori, a facut scoli, a schimbat pampersuri,  a cantat si a dus numele unei altfel de culturi in Europa.In momentul de fata, eu sunt implicata intr-un proiect de ridicare a unor centre de suport pentru emigranti, dar pentru a nu lauda actiunea inainte de a fi finalizata, promit sa iti spun mai multe dupa ce suntem gata. Eu am prieteni care lucreaza si in institutiile si organizatiile europene si mai am prieteni care lucreaza si in menaj si constructii. Toti avem nevoile noastre, numa’ nu-s de-un fel, asa spunea bunica din partea mamei. Dar cand romanii acestia se adun la biserica, atunci ii vezi ca toti sunt la fel de tristi. Tuturor le este dor. Cred ca durerea lor e unica. Si mai cred ca nu astfel de raspunsuri imi va da cercetarea mea. Mi-e ca nu care cumva sa imi arate ca prea multi sunt nefericiti. Ca s-au rupt de casa, dar ca au ramas undeva la mijloc.  

Cum crezi că ne privesc străinii acum când suntem în Europa şi-n acte? 

Colorat. Unii mi-au spus ca suntem foarte harnici, altii mi-au spus ca avem multi tigani, altii ca avem o tara superba, altii ca e murdara.Eu cred ca la Bruxelles oamenii nu au o parere preponderent negativa sau invers. Depinde peste cine au dat, stii….Adica nu putem vorbi ca si in cazul Italiei sau Spaniei. Acolo s-a intamplat o nenorocire, a fost permisa o mare nedereptate.Si-acuma ca m-ai aprins: as vrea si eu sa imi vad liderii ca iau atitudine, ca ridica fruntea sus si apara interesele tarii in pozitie de drepti asa cum stau la marile adunari nationale, de trece fanfare. Nu prea am vazut nicio defensiva, daramite un atac din partea statului roman. Cand spun atac, nu insinuez ca asta ar fi solutia. Dar din zecile de posibiliti, nu am vazut nimic concret pentru imbunatatirea imaginii. In sfarsit. Cam astea sunt framantarile mele. 

Sunt curios ce sfat ai vrea să-i dai unui ministru? 

A, pai i-as da lui Diaconescu ca e la externe. Dorinta ideatica: ca domnul C. Diaconescu sa vina la Bruxelles, sa ne intalnim si sa punem la cale un program de integrare sociala a romanilor in diaspora, impreuna cu specialistii pe care ii are. Detaiile i le spun daca imi indeplineste dorinta. Dorinta sper eu realizabila: acel proiect sa aiba buget si sa vina realmente in intampinarea romanilor. 

Amintiri din copilaria unei “actriţe ratate” 

Codruta si…prietenul ei din copilariePare o intrebare absolut banala, dar garantez ca a raspunde este foarte greu. “Ce-ai vrea sa te faci cand vei fi mare?”. Si mare nu inseamna sa ai 18, 20 sau 30 de ani. Multi mor fara sa-si raspunda sau tin secret esecul trecerii prin viata. Pentru ca ardeleanca de Codruta este simpatica si deloc mofturoasa, mi-am permis sa o intreb invers: ce-ai vrut sa te faci cand erai mica? 

Intrebare grea, pe cuvant. Nu ma gandesc la o functie sau un statut anume. Actrita. Deci…vezi nu merge deloc, apoi am vrut…avocat si aproape ca mi-a iesit. Mama mea a fost cantareata de muzica populara. Mie imi placea sa citesc si sa joc scente, sa cant si dansez. Eu deschideam si eu inchideam lacatul de la Caminul Cultural. Pe urma…ai mei s-au prins ca sunt prea dedicata acestor manifestari artistice J . Si s-au gandit sa ma reindrume putin.

————————————————————————————————————————- 

Ce este EFFAT şi ce poate face?

Locul in care lucreaza Codruta nu este un birou simplu, in care doi oameni beau o cafea si pleaa acasa dupa opt ore. Federatia Europeana Sindicala din Turism, Agriculura si Alimentatie este cheia directivelor UE in ceea ce ii priveste pe munictori. O las insa pe ardeleanca noastra sa va explice pe scurt ce inseamna de fapt EFFAT si ce poate face. 

Noi suntem implicati direct in procesul de decizie politica si legislativa, la nivel european, printr-un artificiu creat de Tratat (art.138-139 TEU), un artificiu-instrument al dialogului social. Prin dialogul social, partenerii sociali, adica noi si angajatorii, suntem informati de toate Directoratele Comisiei Europene in legatura cu legislatia, deciziile politicie care urmeaza sa fie adoptate. Mai departe trebuie sa ne aducem contributia noastra la aceste proiecte, suntem parte in Comitetul Economic si Social, facem lobby pentru a apara drepturile muncitorilor nu numai din UE, caci avem membri inclusiv din Turcia si Albania. EFFAT reprezinta 120 de organizatii afiliate din 35 de tari.

EFFAT lucreaza de multa vreme la un agri-pass, mai exact un pasaport de calificari al muncitorilor emigranti din agricultura. Este o munca imensa care aduna toate organizatiile membre. Acest document va permite mai usor muncitorului roman si nu numai sa isi gaseasca un loc de munca in agricultura in alt stat al UE. Cunostintele sale sau chiar studiile vor fi trecute in acest agri-pass, intr-o forma de intelegere comuna tuturor tarilor membre. Documentul va fi conectat la EURES, cea mai mare baza europeana de cautare a unui loc de munca. Acelasi lucru se doreste si pentru turism si pentru alimenatie.
 
Comisia Europeana lucreaza la un Cadru De Calificari European (European Qualification Framework) la care vor fi conectate toate aceste pasapoarte sectoriale. Cum se va realiza acest lucru insa ramane de vazut, inca institutiile si organizatiile implicate in acest proiect lucreaza asupra-i. Ceea ce se doreste insa este ca mobilitatea muncitorilor sa fie inlesnita prin aceea ca angajatorii din alte tari vor intelege de ce calificari dispune potentialul candidat. Este laudabil faptul ca EQF cuprinde inclusiv descrierea cunostintelor acumulate informal, in afara scolii”.

 

Acest articol este proprietatea Reporter Virtual și este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 500 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.

ȚI-A PLĂCUT? DĂ MAI DEPARTE:

 
 
 

ETICHETE:

Votează: Foarte slabSlabMediocruBunFoarte bun (1 voturi, media: 5,00 din 5)
Încarc...

Related Posts

NOTĂ: Vă rugăm să comentați la obiect, legat de conținutul prezentat în material. Orice deviere în afara subiectului, folosirea de cuvinte obscene, atacuri la persoana autorului (autorilor) materialului, afișarea de anunțuri publicitare, precum și jigniri, trivialități, injurii aduse celorlalți cititori care au scris un comentariu se va sancționa prin cenzurarea parțială a comentariului, ștergerea integrală sau chiar interzicerea dreptului de a posta, prin blocarea IP-ului folosit. Site-ul nu răspunde pentru opiniile postate în rubrica de comentarii, responsabilitatea formulării acestora revine integral autorului comentariului.

21 comentarii

  1. I simply want to mention I am very new to blogs and certainly savored you’re web site. Most likely I’m likely to bookmark your blog post . You actually have excellent stories. Thanks for sharing your web site.

  2. si pentru ca ai avut curaj sa iti urmezi inima

  3. Felicitari Codruţa pentru curajul de a pleca in alta tara

  4. onisor spune:

    Te salut Codruta azi am vazut ca mi-ai multumit pentru mesaj. Multa sanatate si bucurii alaturi de cei dragi ,te invit cu colinda daca vei fi la Suciu de sarbatori nu prea am timp liber decit duminica si atunci reusesc sa mai scriu cite ceva.

  5. onisor spune:

    Salutari din comuna Suciu de sus iti transmit Codruta la tine si la toti prieteni tai .Multa bucurie si fericire .

  6. Codruta Filip spune:

    Buna Onisor,
    multumesc pentru mesaj,
    Cu drag si dor de Suci,
    Codruta

  7. POP ONISOR spune:

    SALUTARI DIN COM.SUCIU DE SUS .FELICITARI SI TOT CE ITI DORESTI SA TI SE INPLINEASCA.Sint din Suciu de sus acum am gasit o ardeleanca patrioata.Codruta Filip -0262388256/ 0741400385 TEF. Onisor Pop [ Mierla pe ocara in Tara Lapusului} ❗

  8. bandia spune:

    O cunosc personal, si va spun ca e chiar talentata si foarte ambitiosa, si ca ea mai sunt sute de romani, din pacate sistemul nu apreciaza resursa umana si valorile, ci umbla ca disperatii sa se inavuteasca pe pielea noastra.
    Asa ca cea mai buna cale de la socialism la capitalism se pare ca ramane, o agentie de turism.
    Succese pe mai departe Codruta.

  9. Codruta Filip spune:

    Vin cu un update la directiva sezonierilor: legea aceasta pare-se ca nu va fi pentru muncitorii UE ci pentru cei non-comunitari. Noua nu ne ramane altceva de facut decat sa luptam pentru desfasurarea corecta a libertatii de miscare a fortei de munca.

  10. razvanserbu spune:

    Excelent interviu, interesant ar fi si modul in care e privita de colegii care ii stiu traseul carierei.
    Mersi Tiberiu pentru interviu si mult succes Codutei.

  11. lapuseanca spune:

    K.O.K.O., i-ai facut K.O. 😆 pe cei de acolo! Arata-le ce poti in continuare, ca, Doamne, poti muuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuult!

  12. Codruta Filip spune:

    Eu va multumesc tuturor pentru comentarii, complimente si incurajari. Fiecare avem drumul nostru, al meu a fost si este ceva mai piperat, si il prefer asa:) Succces tuturor!M-ati facut tare fericita:)

  13. Briana spune:

    Senzationala ardeleanca 🙂 . Codruta este un motiv in plus sa fim un pic mandri ca suntem romani. Din pacate, articole despre astfel de valori nu mai apar in presa. Ziarele „promoveaza” pensionarii, politicienii infecti si miliardarii de carton. Cu o floare pe un blog nu se face primavara. Oricum, felicitari 🙂 .

  14. Mari spune:

    Bravo, Codruta.
    Multumesc, Tiberiu.
    A fost o gura de aer proaspat.Aveam nevoie de asta.

  15. Gabi spune:

    Felicitari pentru interviu.L-am citit pe tot si ma bucur ca exista aceasta tanara desteapta,frumoasa care-si iubeste tara.
    Cred ca si ministrul Turismului ar trebui sa ia lectii de la aceasta tanara minunata.

  16. Tiberiu Lovin spune:

    Codruta: sunt de acord. de astfel de oamen avem nevoie, dar sa vedem cine-i gaseste si le ofera sustinere.

    Viorel: Scuze. N-am stiut ca-ti trag pixul, altfel te-as fi lasat pe tine. Ar fi iesit mult mai bine. Mulumesc mult pentru aprecieri. Conteaza mai mult ca un premiu atunci cand vin din partea ta 🙂 .

  17. viorel_ilisoi spune:

    Bravo. N-am mai citit de mult un interviu de amplitudinea asta de la cap la coada. Nici macar interviul dat de CTP lui Obae, foarte bun, dar ii spunea lui Obae ce a spus cu doua zile inainte la Realitatea, cuvant cu cuvant – retin compararea lui Dan Diaconescu, in fuga dupa rating, cu un alergator care „taie stadionul pe coarda si iese in fata”. Codruta Filip este un personaj si il invidiez pe Tiberiu Lovin ca prin acest interviu mi-a tras de sub pix un reportaj bun.

  18. Codruta spune:

    Curaj , modestie, hotarare, optimism ,tenacitate . Acestia sunt cu adevarat cei carora trebuie sa le dam mai multa atentie si o mana de ajutor . Acestia sunt romanii care au nevoie de sustinere . O felicit pentru ambitie si o rog sa ne ierte ca suntem atat de ignoranti .
    @Tiberiu – mai sincera si mai aproape de suflet decat dra Vass .

  19. […] leave a comment » O familie de talentaţi, ce să mai… […]

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Scroll to top