Greva fomiştilor

9:53 am, 27 februarie 2012 • de Comentariile sunt închise pentru Greva fomiştilor

» Click AICI ca să te abonezi la ȘTIRILE RV pe mail

Adevăraţii revoluţionari sunt sub pământ sau, dacă au supravieţuit, se târâie pe pământ, mutilaţi pe viaţă de gloanţele unui despot care n-a înţeles, până în ultima clipă, că vremea lui trecuse. Falşii revoluţionari sunt deasupra pământului şi-şi plimbă burdihanele prin SUV-uri, zbierând că ei merită de la patrie nu doar recunoştinţă, ci şi cash. Păi ce, ei n-au fost răniţi la revoluţie? Au făcut febră musculară de cât au alergat să fure vreun chilipir de prin CC sau de prin Primăverii, li s-au tocit coatele de cât au dat din ele să se bage în faţă. După ce, douăzeci de ani, astfel de neaveniţi s-au înfruptat din plin din marea milostenie a primului revoluţionar al ţării – îl ştiţi, ultimul pe listă, cu ne-voia noastră, Ion Iliescu – uite că fostul guvern Boc le-a cam tăiat macaroana. Lipsiţi de drepturile şi privilegiile graţie cărora duseseră trai, nineacă, pe banii fraierilor, revoluţionarii din Botoşani, Fălticeni, Călăraşi, Calafat, Caracal şi alte oraşe unde s-a tras la greu (la măsea, evident!) în zilele acelui decembrie de foc au început să facă gât.

Unul dintre ei, Doru Mărieş, a intrat chiar în greva foamei şi este decis să moară, decât să renunţe la marea crăpelniţă a drepturilor de revoluţionar. Mâine, el va împlini o sută de zile de grevă a foamei, o performanţă uimitoare, dacă ne gândim că Bobby Sands, cel mai celebru grevist al foamei, a murit după doar 66 de zile. Dar, ce vreţi, românii sunt un neam rezistent, nu ca leşinaţii ăia de irlandezi, n-aţi văzut-o şi pe doamna profesoară, ce gureşă era după 70 de zile de greva foamei cu cafea şi sucuri? Încăpăţânarea lui Mărieş are un motiv bine întemeiat: fostul bişniţar din Reşiţa nu are, la bază, nicio meserie. El nu ştie să facă nimic. Dacă-i taie ăştia robinetul de la buget, unde să se angajeze? Ce să muncească?

Şi ca el sunt atâtea alte sute de profitori, de revoluţionari de profesie, care costă statul român zeci de milioane de euro pe an, bani de care ar putea beneficia adevăraţii sacrificaţi ai revoluţiei: răniţii, mutilaţii, orfanii şi văduvele celor ucişi. Aşa că Mărieş nu are nimic de pierdut dacă duce până la capăt demersul său, pentru că, dacă privilegiile îi vor rămâne tăiate, tot inaniţie scrie pe el. Măcar aşa, moare având şi laurii de martir. Soluţia ar putea fi urmată şi de ceilalţi bişniţari cu patalama de revoluţionar, să-i vedem: au avut „curajul” să înfrunte dictatura şi pe sinistra ei soţie, vor avea tupeul să se lupte şi cu foamea din maţ? Iar legislativul, atât cât a mai rămas din el după greva altor fomişti, n-ar trebui să aibă niciun fel de milă faţă de asemenea gesturi de şantaj. Căci, dacă Parlamentul ar ceda în faţa presiunilor lui Mărieş şi ciracilor săi, ar încuraja o întreagă naţie de asistaţi sociali să facă foamea şi zău de nu se supără pe noi poporul nord-coreean, zicând că mâniem pe Dumnezeu…

Acest articol este proprietatea Reporter Virtual și este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 500 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.

ȚI-A PLĂCUT? DĂ MAI DEPARTE:

 
 
 

ETICHETE:

Foarte slabSlabMediocruBunFoarte bun (Niciun vot deocamdată)
Încarc...

Related Posts

NOTĂ: Vă rugăm să comentați la obiect, legat de conținutul prezentat în material. Orice deviere în afara subiectului, folosirea de cuvinte obscene, atacuri la persoana autorului (autorilor) materialului, afișarea de anunțuri publicitare, precum și jigniri, trivialități, injurii aduse celorlalți cititori care au scris un comentariu se va sancționa prin cenzurarea parțială a comentariului, ștergerea integrală sau chiar interzicerea dreptului de a posta, prin blocarea IP-ului folosit. Site-ul nu răspunde pentru opiniile postate în rubrica de comentarii, responsabilitatea formulării acestora revine integral autorului comentariului.

Comments are closed.

Scroll to top