Un documentar fals despre Gheorghe Zamfir a fost prezentat la TIFF (Festivalul Internaţional de Film ‘Transilvania), pe 2 iunie. Gheorghe Zamfir, eroul primei parti din aceste povestiri, sustine ca multe date din film nu au legatura cu realitatea. „Balkan Melodie” difuzat la sectia „Ritmuri din Balcani” este prezentat pe site-ul festivalului ca fiind: „o mare poveste de dragoste – povestea lui Marcel şi Catherine Cellier şi a dragostei lor de-o viaţă pentru muzica din Europa de Est. Cu ajutorul numeroaselor emisiuni de radio şi comercializarea a milioane de discuri, Marcel Cellier prezintă muzica publicului internaţional, iar acesta se îndrăgosteşte imediat de ea. Filmul porneşte pe urmele familiei Cellier în toată Europa de Est găsind interpreţii acelor vremuri şi readucând la viaţă bogăţia muzicii lor”.
O corespondenta din Frankfurt de Manola Romalo, care a vazut dincolo de ecran, acolo unde ar fi trebuit sa se uite si presa de specialitate.
„Suparat ca „regelui naiului” Gheorghe Zamfir a incetat colaborarea, un fost manager il denigreaza in documentarul „Balkan Melodie”
In prima parte a filmului, colaje din arhivele TVR, Arhiva Nationala de Film, etc. arata secvente din turneele triumfale ale tanarului interpret de nai Gheorghe Zamfir in anii `70-80. Primul sau manager, elvetianul Marcel Cellier (88), relateaza cum „l-a descoperit” pe tanarul artist:
„Cand mi-a fost prezentat la Institutul de folclor (din Bucuresti), am vazut imediat: este fenomenal! Asa ca am legat imediat o prietenie cu el.” Dupa o relatie (aparent) idilica, „au inceput disensiunile intre noi: Zamfir a devenit din ce in ce mai lacom!” Managerul ii dadea 60 % din castig, dar artistul vroia 90 %.
Daca un artist avea mare succes „ca in cazul domnului Zamfir” acest procentaj era obisnuit, ne spune directorul unei cunoscute „Künstleragentur”, agentie de impresariat din Germania.
Filmat circa 3 ore la Scoala de Muzica Dinu Lipatti din Bucuresti si 5-6 ore acasa la Gaiesti, maestrul Gheorghe Zamfir apare in film in scurte secvente: „Cand m-am dus in Occident ce eram? Un naiv! Nu aveam absolut nici o notiune despre busines-ul discului. (……) Am fost exploatat de acei oameni ca o mina de diamant. ”
Ce se ascunde in spatele acestor „disensiuni”?
„Cellier a vandut peste 5 milioane de discuri din care nu mi-a dat nimic!”
Contactat la telefon, maestrul Gheorghe Zamfir ne-a relatat fapte relevante, ocultate de asa-zisul documentar:„Cand m-a descoperit Marcel Cellier aveam deja doua discuri pe piata, editate in 1966 si 1968. Se vindeau in Elvetia si Franta. Marcel Cellier nu a facut nici o descoperire! Datorita succesului meu fulminant in Elvetia a venit in Romania sa vada cine sunt.”
In vara 1968, folcloristul Alexandru Tiberiu, directorul Institutului de Folclor, il cauta pe Zamfir la „Ansamblul Ciocarlia” al carui dirijor era din 1966 (pana in 1970). „ Un mare muzician si compozitor (sic!) din strainatate vrea neaparat sa vii (la Institut) cu 10-15 dintre cei mai buni instrumentisti.”
In studioul Institutului de Folclor, Marcel Cellier ii inregistreaza 3 ore.
Gheorghe Zamfir: „Mie si lui Stanciu Simeon, celalalt naist al orchestrei, ne-a promis un turneu in Elvetia peste un an de zile. Nu mi-a dat nici un ban si a luat cu el benzile inregistrate in acea zi! A doua zi, in casa folcloristului Harry Brauner, am cantat cu un taraf de 5-6 muzicieni pana la 5 dimineata. Cellier a inregistrat toate piesele.
Apoi mi-a pus o hartie in fata, in limba franceza care nu o stiam atunci: „Dedic aceste piese prietenului meu Marcel Cellier, celui mai roman dintre elvetieni.” Eu, cum bausem un pahar de vin, i-am scris acest text. (….. ) Ce a facut Cellier cu piesele inregistrate?! S-a dus in Franta si a editat discul „Les inédits de Gheorghe Zamfir” care a luat in 1968 Premiul „Charles Cros” la Paris. A vandut peste 5 milioane din care nu mi-a dat nimic!” Pe disc apare textul manuscris al tanarului artist….
(Cativa ani mai tarziu, managerul a reluat formula „cel mai roman dintre elvetieni” in textul unui disc cu folclor romanesc). (1)
In acea vara din 1968, Cellier il cheama pe Zamfir la Hotel Lido, unde locuia si-l inregistreaza a treia oara. Tanarul interpret i-a cantat printre altele, piesa „Ardeleana” la 4 naiuri suprapuse. Cellier o va introduce in discul ” Ineditele lui Gheorghe Zamfir.”
Folclorul romanesc: „o mina de aur”
Cine este Marcel Cellier? Reprezentant, apoi director adjunct la o firma din Lausanne care pana in 1989 cumpara metale neferoase in Europa de Est. In Romania, vine prima oara in 1959. „Acolo am cazut pe o mina de aur: o muzica folclorica vie” spune Cellier intr-un articol publicat in august 2012 de „La Revue Suisse”. (Revista gratuita trimisa de Ministerul Afacerilor Externe elvetienilor din strainatate.) (2)
Pe discul „Tzigane, Tziganes – Documents inédits enregistrés par Marcel Cellier autour des Carpathes, de Bucarest à Budapest” citim*: „Si iata un disc, a carui calitate este extraordinara (……), daca ne gandim ca Marcel Cellier nu cunoaste niciodata confortul si securitatea inregistrarii. (…………), secretul acestei calitati este instantaneul sonor, inregistrat rapid: in aer liber, intr-o pivnita, intr-o sala de festivitati sau intr-un hambar”, etc. (Textul* discului este in limba franceza).
In ce pivnita sau hambar a inregistrat Cellier cunoscutii virtuozi romani: Alexandru Titrus (vioara) cu orchestra sa din Cluj; Ion Miu (tambal) si Ghita Strugurel (acordeon) cu orchestra „Perinita”; Ilie Alecu (tambal) cu solisti de la Ansamblul „Ciocarlia” si cantareata Mariana Badoiu cu orchestra „Doina de Arges” din Craiova? Discul contine si 2 piese cu interpreti maghiari: orchestra „Oláh Kálmán” din Budapesta si clarinetistul Csirke Jenö. (1)
Pe disc nu apar numele studiourilor si datele inregistrarilor. Potrivit Societatii de protectie a drepturilor interpretilor (SIG) din Zürich, interpretii straini primesc onorarii dupa difuzarea pieselor, daca exista contracte de reciprocitate intre tara de origine si Elvetia. Compilatiile de pe discurile comercializate sunt interzise.
Intr-o emisiune radiofonica (3) din septembrie 2012 in care cuplul elvetian prezinta documentarul „Balkan Melodie”, sotia Catherine Cellier isi aminteste: „(…….) primul lucru care-l faceam cand ajungeam intr-un oras: cumparam toate discurile care existau! (……….) prima oara am fost in Romania in 1959 si emisiunile au inceput in 1960, deci exista deja un mic capital, un mic stock cu inregistrari. Dar este clar, am cumparat si toate discurile care existau cu aceasta muzica!” Marcel Cellier: „ Da, asa e! Alegeam piesele si la radio ni le compilau.”
Cu acest „mic capital” Marcel Cellier a inceput in 1960 emisiunea de folclor „De la Mer Noire à la Baltique” care a continuat pana in 1990 la Radio Suisse Romande. (4)
Gheorghe Zamfir: „Cellier inegistra toate ansamblurile, toate orchestrele, toate festivalurile, toti solistii. 
Marcel Cellier inregistreaza lautari / Foto © Catherine Cellier
Nu i-a scapat nimic! Are zeci de mii de kilometrii de banda stereo. El este posesorul celei mai mari bandoteci stereo cu inregistrari de folclor romanesc pe care le-a scos din tara gratis!”
In filmul „Balkan Melodie”, Cellier arata sertare si rafturi din casa pline cu benzi sonore. Relateaza ca din primul disc cu Gheorghe Zamfir (si Cellier la orga) a vindut 1,5 milioane de exemplare.
Gheorghe Zamfir a compus deja in tinerete piese cu caracter popular, printre care „Doina de jale”. Marcel Cellier o va introduce in editura sa.
Gheorghe Zamfir: „Cellier, vazand pericolul ca va trebui sa-mi plateasca drepturi de autor incomensurabile la epoca aceia in raport cu vanzarile colosale de discuri care le-a facut, a dat spagi lui Tiberiu Alexandru si unor indivizi de la Ministerul Culturii. (…….) contra unor dovezi falsificate! Un document cu stampila de la Ministerul Culturii si de la Institutul de Folclor in care scria: „Gheorghe Zamfir nu a compus niciodata nimic!” Pentru compozitia sa, tanarul Zamfir nu va primi la acea vreme drepturile sale de la SUISA, institutia elvetiana pentru protectia drepturilor de autor.
In 1972 artistul de succes pune sfarsit relatiei sale cu managerul elvetian. Acesta a revenit in 1977, cand Gheorghe Zamfir a facut un turneu triumfal in Australia unde a obtinut 4 Discuri de Aur. In 1984 Zamfir rupe definitiv relatia cu Cellier.
Marcel Cellier „nu a digerat (faptul) ca Gheorghe Zamfir s-a indepartat de el in asa masura” afirma eufemistic „La Revue Suisse”….
Regizorul Stefan Schwietert: „Romania si Bulgaria imi erau egale”
„Doina de Jale” apare in genericul filmului „Balkan Melodie”: copyright Gheorghe Zamfir”.
Gheorghe Zamfir: „Stefan Schwietert nu mi-a spus ca va pune piesa mea in film. Acest lucru ar fi facut obiectul unui alt contract. Daca stiam ca aceasta filmare de 3 zile cu mine in Romania va fi pentru un documentar cu titlul „Balkan Melodie”, nu faceam acest film!”
Documentarul aduce cateva informatii false despre interpretul si compozitorul roman: „Cu diploma sa de muzician de folclor”, „a dirijat o data Orchestra Ciocarlia” afirma o voce ruginita in off.
„Nu exista o diploma de foclor in Romania!” – ne spune maestrul Gheorghe Zamfir. „La Conservator am terminat pedagogia si dirijatul de cor. In 1966 si 1968 am facut doi ani suplimentari de dirijat orchestra simfonica cu maestrul Iosif Conta si dirijat de cor cu maestrul Dumitru D. Botez, directorul Orchestrei Simfonice George Enescu.”
In dosarul de presa in germana si franceza, printre alte afirmatii la limita calomniei despre artistul roman, citim: „in curand urmeaza ruina financiara”.
De unde are aceste informatii? – intreb regizorul Stefan Schwietert (52). „Trebuie sa ma scuz, …..dar si dosarul de presa este mai curand o munca feuilletonistica.” (In limba germana: munca superficiala, semi-stiintifica, MR). „Dar daca va uitati in Internet (sic!), veti gasi foarte multe informatii,” ne spune Schwietert.
Din ce motiv a ales Romania si Bulgaria? Stefan Schwietert: „Mie personal tarile imi erau egale”. (…….) Initial am vrut sa ma limitez la Romania, dar Marcel Cellier a vizitat si multe alte tari…” Etc. etc.
La Cluj, in cadrul Festivalulului TIFF, „regizorul elvetian Stefan Schwietert, prezent la proiectie, a dezvaluit dificultatea cu care l-a convins pe Cellier sa accepte sa realizeze acest documentar” scrie Cluj-Online-com. (5)
Dar Alexandre Cellier (47), unul dintre fiii managerului elvetian, consultant muzical al documentarului „Balkan Melodie” ne-a precizat: „Acum 6-7 ani am avut intentia sa facem un film in Romania. Cum proiectul nu s-a realizat, am vorbit despre el cu Stefan.” (Schwietert).
Care, potrivit dosarului de presa, (6) „ s-a dus pe urmele cuplului Cellier in Europa de Est”. In varianta: şvaiţer pe fond balcanic.
1. „Tigan, Tigani – Documente inedite inregistrate de Marcel Cellier in jurul Carpatilor, de la Bucuresti la Budapesta” Marcel-Cellier-Tzigane-Tziganes-Documents-In%C3%A9dits-Enregistr%C3%A9s-Par-Marcel-Cellier-Autour-D/release/2268576
2. Revue Suisse, Août 2012/ Nr. 4: http://www.alexcellier.ch/Duocd/Marcel_files/CHF_0412_001_032_HIGH-RES.pdf
3. „L`Écoute des Mondes”, Radio Télévision Suisse (RTS), 16.09. 2012. http://www.rts.ch/espace-2/programmes/l-ecoute-des-mondes/4245896-l-ecoute-des-mondes-du-16-09-2012.html
Nota bene: „Balkan Melodie” este produs in 2011 si nu in „2012” – cum informeaza TIFF”.
Foto © Catherine Cellier
Acest articol este proprietatea Reporter Virtual și este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 500 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.
ȚI-A PLĂCUT? DĂ MAI DEPARTE:
TweetETICHETE:
(Niciun vot deocamdată)
Încarc...About the Author: Tiberiu Lovin
Jurnalist din 1992. Specializat în investigaţii, a lucrat pentru ziarele locale Deşteptarea, Ziua şi Monitorul de Bacău, România liberă (1995-2003 şi 2007-2009), Cotidianul şi Jurnalul naţional (2004-2005), Evenimentul zilei (2005-2007). În 2007 a fondat Reporter Virtual, iar din 2009 până în prezent ocupa funcţia de director pe online pentru Federaţia Română a Jurnaliştilor MediaSind. Related Posts
-
Vineri, 15 februarie: A patra putoare în stat
*Cred că Ghițucă de la Belgrad o să-și cheltuiască luna asta toți banii încasați de la buget, pe softurile lui de rahat, » -
Liviu Dragnea și ai lui, ageamiii neamului!
În timp ce președintele Iohannis e mut ca un cormoran, urmărind cu atenție și îngrijorare, între două coborâri cu » -
Vineri, 14 septembrie: A patra putoare în stat
*Invidioși, probabil, că atunci când minerii snopeau bărboși în bătaie prin Piața Universității și găseau droguri și »
NOTĂ: Vă rugăm să comentați la obiect, legat de conținutul prezentat în material. Orice deviere în afara subiectului, folosirea de cuvinte obscene, atacuri la persoana autorului (autorilor) materialului, afișarea de anunțuri publicitare, precum și jigniri, trivialități, injurii aduse celorlalți cititori care au scris un comentariu se va sancționa prin cenzurarea parțială a comentariului, ștergerea integrală sau chiar interzicerea dreptului de a posta, prin blocarea IP-ului folosit. Site-ul nu răspunde pentru opiniile postate în rubrica de comentarii, responsabilitatea formulării acestora revine integral autorului comentariului.
