Precum probabil știți, Asociația „București fără ei” vrea să demareze procedurile de suspendare a Gabrielei Firea din funcția de primar general. Cu referendum, cu semnături, cu tot tacâmul, cum zice la lege. Doar că Gabriela Firea le cam bagă bețe-n roate protestatarilor, pentru că, nu-i așa, mai are multe de făcut pentru Capitală – panseluțe de plantat, iepurași de agățat, cumetre de angajat. Cum răspund membrii asociației la „atențiile” primăriței, ne dezvăluie chiar unul dintre ei, George Epurescu.

George, în primul rând, cine sunteți, ce vreți și câți bani v-a dat Soroș?

O întrebare al cărei raspuns e aşa de lung încât, dacă ne-ar fi lene ori dacă am fi măcar viceprimari ai capitalei,  am raspunde cu “Da’ ce te interesează, dom’le pe dumneata? Și-n primul rând cine eşti de ne iei la întrebări?” Ei bine, în spatele campaniei “Bucureşti fara ei” se află în primul rând un ONG care se numeşte “România fără ei”. A fost fondat în 2011 şi a apărut în urma constatării că oamenii sunt scârbiți ori neinteresaţi de politică, sunt abuzaţi de autorităţi ori de şefi şi se tem să îşi ceară ori să îşi apere drepturile. Am fost prezenţi în stradă prima dată în ianuarie 2012 (la “ghici ghicitoarea mea!”), am participat în 2013 la protestele din Bucureşti împotriva exploatării aurului cu cianuri la Roşia Montană şi am susţinut puternic comunitatea din Pungeşti – jud. Vaslui în lupta împotriva exploatării gazelor de şist prin fracturare hidraulică. De altfel in urma acţiunilor legate de Pungeşti am ajuns să sprijinim în justiţie (alături de mai multe ONG-uri) sătenii să organizeze un referendum de demitere a primarului dupa ce prefectul le refuzase acest lucru deşi stransesera numărul necesar de semnături. Am mai participat activ la organizarea protestelor împotriva defrişării pădurilor în mai multe oraşe din tara în mai 2015. Am zis în primul rând pentru că, după anunţul neoficial că vrem să strângem semnături pentru demiterea Gabrielei Firea şi a primarilor de sector, s-au alăturat iniţiativei mai mulţi locuitori sau prieteni ai cetăţii, în special din zona de protest împotriva OUG 13,  aşa încât ONG-ul este acum o parte mică din echipa de organizare a “Bucureşti fără ei”. Ce vrem? Aici e simplu: ne dorim o administraţie competentă, transparentă şi preocupată de problemele reale ale oraşului: trafic, poluare, reabilitare seismică şi termică, spaţii verzi, spitale şi şcoli decente. Poate e bine să spunem şi ce nu vrem: nu mai vrem să fim păcăliţi în fiecare campanie electorală cu proiecte din care nu se realizează nimic. Înţelegem declaraţiile electorale ale unui candidat nu ca pe nişte minciuni acceptabile pentru a accede la o funcţie ci, dimpotrivă, ca pe un contract între el şi comunitate. Când acesta nu este respectat, e dreptul comunităţii să ceară revocarea edilului mincinos. Câți bani ne-a dat Soros? Ne-aţi prins şi suntem nevoiţi să dăm în premieră detalii despre următorul nostru proiect: pentru că nu şi-a onorat promisiunile făcute protestatarilor din Piaţa Victoriei, fie ei cetăţeni ori persoane non-umane, iniţiem o petiţie de înlocuire a lui Soros din postura de eminenţă cenuşie şi vinovat de serviciu. Un răspuns serios privind finanţarea cuprinde doua părţi. ONG-ul “România fără ei” a fost finanţat din 2011 şi până acum din câteva donaţii de “2%” de la rude şi prieteni şi, într-o măsură mai însemnată, din buzunarul propriu al celor câţiva membri. Campania actuală “Bucureşti fără ei” este mai bine finanţată din donaţii mici, dar numeroase, destinate direct proiectului. Adică sunt mai mulţi oameni care ar da bani să o vadă pe Firea plecată pentru că este o suferinţă acută cu accese de febră si delir faţă de “boala lungă” şi silenţioasă a defrişării pădurilor, de pildă.

Firea are casă grea, famelie mare, renumerație mică, după buget, de ce vreți voi să o demiteți și s-o lăsați pe drumuri?

Ne-am făcut răspunsul mai uşor prin prezentarea lungă de adineauri: primarul Firea nu a respectat promisiunile electorale. Legea administraţiei publice prevede că primarul poate fi demis prin referendum daca nesocoteşte interesele generale ale colectivităţii. Aceleaşi interese generale pe care Firea le-a identificat cel mai bine dintre candidaţii la primărie de vreme ce a fost aleasă de bucureşteni. Suntem rezonabili şi înţelegem că o declaraţie electorală precum “voi revoluţiona traficul din Bucureşti în 6 luni” are şi o componentă… publicitară, emfatică, tipică perioadei de alegeri în care fiecare se laudă pe sine şi că nu poate fi tratată ad literam dar, pe de altă parte, ne-am fi aşteptat ca în 6 luni să existe măcar la nivel de studiu de fezabilitate o intenţie de rezolvare. Este inadmisibil să promitem transparenţă şi să facem din pix 20 de societăţi comerciale cu activitate ascunsă nu doar publicului ci şi organismelor de control. Asta ca să dăm doar doua exemple de promisiuni uitate. Să ne uitam şi la “realizari”, cade tavanul şcolilor şi noi vopsim faţadele monumentelor istorice. Și facem chefuri, paranghelii, festivaluri, încât am ajuns să dăm afară studenţii de la cursuri.

Când e campanie electorală, Bucureștiul se umple de corturi. Vouă de ce nu v-a dat Primăria voie să instalați măcar un singur cort?

N-au vrut! Acesta e cel mai simplu raspuns. Legea invocată anterior, 215/2001, a administraţiei publice, prevede posibilitatea ca locuitorii să strângă semnături pentru iniţierea referendumului de demitere. Nicio procedură nu stabileşte cum se realizează în fapt acest lucru. Dacă vorbim de o comună, cum a fost la Pungeşti de pildă, sigur că un cetăţean poate sa treacă pe la alții, bate la poartă, spune despre ce e vorba şi primeşte o semnatură de susţinere, dacă e cazul. De altfel, la fel strâng, din poartă în poartă sătenii şi semnăturile necesare depunerii candidaturii. Într-un oraş mare, pentru depunerea candidaturilor se instalează corturi printr-un protocol între primărie şi organizatorii strângerii de semnături. Sigur că, pentru exercitarea efectivă, aievea, a dreptului prevăzut de legea 215, în Bucureşti, trebuie să punem corturi, unul, două, nouă, în funcţie de posibilităţile logistice. Am notificat primaria că intenţionăm să punem un cort (primul) la Unirii în primul rând conform legii 215/2001 dar şi în baza Constituţiei care garantează dreptul de asociere şi a legii 60/1991 a adunărilor publice. E important pentru că, dacă legea 215/2001 nu prevede cum se face exact strângerea de semnături, legea 60/1991 exprimă clar raporturile dintre organizatorii unei adunari şi primarie şi obligă edilii să motiveze refuzul. Primăria, prin viceprimarul Bădulescu, a găsit nimerit să refuze “cererea” (care era de fapt notificare) pentru că nu se încadrează în legea 60 în opinia dumnealor, fără sa pomenească nimic de legea 215/2001 care stătea la baza intenţiei noastre. Deschidem o paranteză lunga şi spunem că fostul primar al Bârladului, Titi Constantinescu, a refuzat organizarea unei adunări în baza legii 60/1991 cu o motivare neconformă. “România fără ei” l-a dat în judecată şi a depus şi o plângere penală. Procesul civil s-a încheiat cu constatarea instanţei că primarul nu a respectat legea. Procesul penal pentru abuz în serviciu este încă in desfăşurare şi, dacă va duce chiar şi la o condamnare simbolică, aceasta va fi cu executare întrucât Constantinescu mai are o pedeapsă cu suspendare. Este o ilustrare a ceea ce încearcă să facă echipa noastră: să convingă oamenii că au drepturi cu care şefii nu se pot juca, că “barosanul” nu poate să facă orice, că vremurile (dacă tot ai formulat întrebarea aşa) lui “pupă-l în bot şi papă-i tot” au trecut. Revenind la Bucureşti, am renotificat Primăria manifestându-ne bunăvoinţa de a ignora răspunsul lui Bădulescu. Dacă vor da acelaşi răspuns, îi dăm în judecată, facem o plângere penală pentru abuz în serviciu, mergem cu jalba la proaspăt regăsitul Avocat al Poporului ca să îi aratăm că legea 215 nu prevede şi modalitatea de strângere a semnăturilor, iar autorităţile o sabotează.

Firea a luat 240.000 de voturi, dar peste un milion de bucureșteni nu au votat. Cum o să convingeți voi acum o jumătate de milion să voteze pentru demitere?

De fapt, trebuie să convingem jumatate de milion de oameni să semneze că vor să se organizeze un referendum pentru demitere. Abia apoi trebuie să convingem un milion de oameni să voteze! Asta pentru că, deşi decizia CCR cu privire la modificarea pragului de referendum de la 50% la 30% (în urma războiului Băsescu-USL) vizează în mod explicit în text “toate tipurile de referendum” dintr-o nefericită durere sub şale tipică legiuitorului roman, legile afectate, printre care şi legea administraţiei publice, nu au fost modificate în acest sens. Şi, cum în drept legea specială derogă de la cea generală, pentru validarea referendumului de demitere a Gabrielei Firea este nevoie de un prag de 50%. Curat neconstituţional. Dar destul despre forma întrebării. Pe fond primim un ajutor consistent de la Primărie. Aproape că nu trece zi să nu se ia o decizie aberantă şi care indignează din ce în ce mai mulţi cetăţeni. E o muncă titanică de strângere de semnături, dar are avantajul că, şi dacă nu reuşim, ea ţine în lumina reflectoarelor activitatea primăriilor din Bucureşti, coalizează o rezistenţă activă şi, cel mai important, conştientizează oamenii de importanţa votului din perioada electorală. Poate că nu îi dăm jos în 4 ani, dar forma campaniei electorale a candidaţilor din 2020 va fi cu siguranţă modelată de numărul de semnături strânse în campania “Bucureşti fără ei”

Ați anunțat că, într-un fel sau altul, pe 7 iunie la ora 9 dimineața veți fi în Piața Unirii, să începeți strângerea de semnături. Și dacă vă iau jandarmii și vă bagă la dubă?

Am mai primit amenzi, ne-am mai plimbat cu duba. Nu credem că există motive legale pentru amendarea, reţinerea sau “conducerea administrativă la secție” a unor cetăţeni care strâng semnături. Este important de notat că nu vorbim aici de o campanie publicitară ci de o cerere de organizare de referendum adresată prefectului de către un grup de cetăţeni (jumătate de milion cum spuneai) care se asociază egal în această solicitare. Jandarmeria este azi mai atentă cu drepturile cetăţenilor decât era în iarna lui 2012. Dacă totuși se întâmplă, ştii deja răspunsul – vor urma plângeri penale pe numele celor implicaţi şi, probabil, condamnări în instanţă.

Dacă nu veți fi lăsați să strângeți semnăturile la cort, aveți vreun plan B, o altă variantă?

Suntem optimişti cu privire la strângerea semnpturilor la cort. Dacă totuşi nu se poate cu cortul, se va putea cu măsuţa, cu tricouri, cu bicicleta, am primit propuneri de la cetăţeni care vor să pună corturile în curtea lor sau să facă din casă un post de strângere de semnături. Credem că o mişcare de revocare civilizată şi cu care se poate purta un dialog este, şi pentru primării, de preferat unei forme de gherilă urbană incontrolabilă şi care poate suferi mutaţii neaşteptate.

Acest articol este proprietatea Reporter Virtual și este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 500 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.

ȚI-A PLĂCUT? DĂ MAI DEPARTE:

ETICHETE:

Bucuresti fara eicorturidemitereFireareferendum

Votează: (2 voturi, media: 5,00 din 5)

Încarc...

About the Author: Spartakus

NOTĂ: Vă rugăm să comentați la obiect, legat de conținutul prezentat în material. Orice deviere în afara subiectului, folosirea de cuvinte obscene, atacuri la persoana autorului (autorilor) materialului, afișarea de anunțuri publicitare, precum și jigniri, trivialități, injurii aduse celorlalți cititori care au scris un comentariu se va sancționa prin cenzurarea parțială a comentariului, ștergerea integrală sau chiar interzicerea dreptului de a posta, prin blocarea IP-ului folosit. Site-ul nu răspunde pentru opiniile postate în rubrica de comentarii, responsabilitatea formulării acestora revine integral autorului comentariului.