Despre Wikipedia, aşa cum este: transparenţă

10:23 am, 18 iunie 2010 • de Comentariile sunt închise pentru Despre Wikipedia, aşa cum este: transparenţă

» Click AICI ca să te abonezi la ȘTIRILE RV pe mail

Dupa un mini-serial anti-Wikipedia, acum a venit randul celor care se ocupa de versiunea in limba romana sa aiba cuvantul. In cateva articole, Bogdan Stăncescu (foto) va dezvalui o serie de informatii despre Wikipedia, doar ca din interior.

Bogdan StancescuÎn anul 2003 am iniţiat proiectul Wikipedia în limba română şi am fost implicat de-a lungul timpului în multe dintre deciziile luate de comunitatea Wikipedia în limba română; de-a lungul acestui timp am fost şi purtătorul de cuvânt al proiectului. Am avut astfel ocazia să discut cu oameni de tot felul despre Wikipedia: redactori cu vechime ai proiectului, redactori noi, oameni din afara proiectului, bloggeri, jurnalişti, oameni de cultură şi din comunitatea ştiinţifică. Tonul acestor discuţii variază ca de la cer la pământ, în funcţie de partenerul de discuţie – unii îl îndrăgesc, alţii îl detestă; unii îl respectă, alţii îl dispreţuiesc; unii îl consideră verde românesc, alţii îl consideră vândut străinătăţii; deh, după om. Pe de altă parte, subiectele acestor discuţii gravitează în jurul unui număr surprinzător de mic de aspecte specifice proiectului (în general întrebările sunt legate de transparenţă, sistem decizional, „cenzură”, structură, public ţintă, scopuri şi alte câteva aspecte). Singura constantă a vastei majorităţi a discuţiilor este slaba înţelegere a scopului proiectului şi a mijloacelor prin care se încearcă atingerea acestuia. Voi încerca să clarific aici unele dintre aspectele pe care am observat că multă lume le înţelege doar parţial, sau despre care şi-a format o idee de-a dreptul greşită.


Nu ştiu alţii cum sunt, dar mie îmi displace profund conceptul de promotor al unei idei, fiindcă presupune credinţă oarbă şi ochelari de cal – nu degeaba în limba engleză s-a împământenit termenul „evangelist” pentru promotorii oricărui demers, indiferent dacă este unul religios sau laic (ceea ce, între noi fie vorba, duce la unele construcţii tare stranii). Prefer prin urmare să expun lucrurile aşa cum sunt, permiţând interlocutorului să tragă propriile concluzii. Sigur că orice promotor spune asta, însă candoarea mea a dus la titluri precum „Există un interes real de a manipula enciclopedia” sau „Cât de credibilă este Wikipedia în limba română?”, la fel cum a dus la altele precum „Enciclopedie gratis pe Internet, în română” sau „Wikipedia – un succes românesc”; deh, după om. Aş vrea deci să prezint aici, prin graţia Reporter virtual, câteva aspecte pe care le consider relevante ale proiectului Wikipedia în limba română şi vă invit să trageţi propriile concluzii în privinţa intenţiilor, meritelor şi credibilităţii acestui proiect.

Transparenţă în permanenţă, permanenţă în transparenţă

Trăim într-o societate bombardată zilnic de teorii ale conspiraţiilor; mici sau mari, pe teme dintre cele mai diverse (politice, sportive, religioase, economice ş.a.m.d.), conspiraţiile sunt cu siguranţă pâinea jurnaliştilor şi obiectul multora dintre discuţiile despre „actualităţi”. Că o fi rezultat al susceptibilităţii noastre milenare, un efect al dezinformării comuniste sau rezultatul unui efort deliberat, pe asta n-o mai ştiu – dar ştiu că ne-a fost inculcată în creier ideea conspiraţiilor la tot pasul, lucru pe care-l puteţi verifica recitind această frază: aţi sesizat măcar teoria conspiraţiei la prima lectură? Caragiale spunea că ştie cum să caute adevărul în jurnale, făcând media dintre cifrele avansate de două jurnale de coloraturi diferite. Astăzi am făcut periculosul pas următor: nu ne mai întrebăm doar ce se întâmplă, ci mai întâi ne întrebăm de ce se scrie. Nu ne întrebăm ce s-a întâmplat de fapt? ci mai întâi ne întrebăm de ce spune X că s-ar fi întâmplat aşa? Deşi presupun că este o evoluţie firească în condiţiile date, rezultatul net este cu siguranţă distructiv: zece unguri stabiliţi în America pot încropi o asociaţie care să promoveze eficient cultura maghiară; zece români în aceeaşi situaţie îşi vor face procese de intenţie (iar dacă n-o fac ei, se găsesc alţii să le facă).

În aceste condiţii este foarte uşor pentru români să fie sceptici în privinţa oricărui demers, şi cu atât mai mult în privinţa unui proiect atât de proeminent ca Wikipedia. Cine ştie ce urmăresc ăia acolo? Cine ştie cine profită din asta? Cine ştie interesele cui sunt promovate? În realitate Wikipedia este dezarmant de transparentă, nemaiauzit de transparentă:

  • Toate deciziile se iau prin discuţii publice. Ca în orice comunitate, se leagă prietenii personale, sau, mai rar, sunt „importate” prietenii deja existente. Evident, Wikipedia nu poate impune ca toate interacţiunile sociale să aibă loc la Wikipedia – unele se vor desfăşura în mod inevitabil într-un cadru privat, via e-mail, telefon etc. Însă toate deciziile care privesc proiectul nu pot fi luate decât în public, altfel nu sunt validate de comunitate şi nu pot fi puse în practică. Prin urmare, atâta timp cât acest principiu este respectat, este practic imposibil să se cristalizeze vreo formă reală de impunere „de sus” fără ca membrii comunităţii să observe existenţa unei astfel de conspiraţii. Iar la Wikipedia în limba română, a cărei comunitate este oricum susceptibilă, ca tot românul, încălcarea acestui principiu al transparenţei depline ar fi la fel de vizibilă ca răsăritul soarelui. Aceasta garantează transparenţă în permanenţă.
  • Toate discuţiile se păstrează pentru totdeauna. Sigur, unele pagini de discuţie sunt arhivate pentru utilizabilitate, însă şi acestea sunt indicate în mod explicit. Dar întreaga istorie a tuturor discuţiilor purtate vreodată la Wikipedia există şi este disponibilă pentru a fi consultată de către oricine. Ba mai mult, există mai multe criterii de căutare în istoricul proiectului: după versiuni anterioare ale unei pagini sau după contribuţiile anterioare ale unui utilizator. Prin urmare nu există discuţie sau contribuţie la Wikipedia, veche sau nouă, care să nu poată fi consultată de către oricine, indiferent dacă are un cont la Wikipedia sau nu. Aceasta garantează permanenţa transparenţei.

Aceste principii se aplică absolut oricărui aspect al proiectului. Vreţi să vedeţi cum arăta prima versiune a paginii principale a Wikipedia în limba română? Nicio problemă. Vreţi să vedeţi prima mea contribuţie la proiect? Poftiţi, vă rog. Discuţia în urma căreia comunitatea a luat decizia (larg criticată în afara proiectului) să nu şteargă articolul despre Nikita? Problema s-a pus în două rânduri, vă rog serviţi: 1, 2. Vă invit să identificaţi o singură altă organizaţie, proiect, fundaţie, guvern sau orice altă structură de magnitudine şi/sau impact similar cu Wikipedia care satisface în acelaşi grad principiile transparenţei, egalităţii şi care să păstreze istoricul tuturor discuţiilor anterioare în aceeaşi măsură. Eu nu ştiu niciunul.

Date fiind aceste principii, întrebaţi-vă cât de credibile sunt acuzaţiile la adresa Wikipedia în absenţa referinţelor la paginile proiectului în care s-au luat deciziile presupus abuzive, părtinitoare, greşite sau mai ştiu eu cum. Sau, dacă se presupune că administratorii proiectului şi-au exploatat abilităţile tehnice pentru a ascunde abuzurile săvârşite, măcar să se indice unde se află revolta comunităţii ca reacţie la acest al doilea abuz. Fie s-a săvârşit în văzul tuturor, caz în care ne poate fi indicat, fie abuzul însuşi a fost înlăturat abuziv, caz în care-i putem constata efectele. Care ar putea fi deci motivul pentru care o victimă autentică sau un critic bine informat ar evita să indice în mod explicit paginile care conţin indicaţii despre deciziile pe care le critică?

Acestea fiind spuse, imaginaţi-vă ce responsabilitate apasă pe umerii administratorilor acestui proiect, cu toţii voluntari. În paranteză fie spus, eu nu sunt unul dintre administratorii Wikipedia în limba română – nu am niciun interes personal în această chestiune. Cât despre ei, oricine poate veni la Wikipedia oricând şi poate scrie orice – administratorii sunt acolo tot timpul şi am văzut că fiecare decizie, fiecare propunere, fiecare îndrumare de-a lor rămâne vizibilă oricui, pentru totdeauna. Şi, orice s-ar spune, administratorii sunt în ultimă instanţă imaginea Wikipedia: dacă măcar unul ar exploda măcar o dată în public, acea unică scăpare ar fi exploatată de toţi criticii Wikipedia pentru a ilustra volatilitatea/neseriozitatea/incompetenţa proiectului sau a administratorilor săi. Sigur, unul mai scapă o ironie, altul este poate sarcastic, un al treilea este poate excesiv de abrupt, sau poate administratorii se implică uneori în conflicte mai serioase între ei – dar niciodată un administrator de la Wikipedia nu a jignit un terţ în felul în care diverşi terţi îşi permit să-i jignească pe administratori, atât la Wikipedia cât şi în afara ei. Niciodată. Iar asta în condiţiile în care administratorii voluntari nu-şi pot ascunde sub preş propriile scăpări, iar terţii îşi semnează în mod voluntar propriile detractări.

Prin urmare, dacă vreţi să aduceţi critici proiectului Wikipedia în limba română, vă invităm cu toată sinceritatea să le exprimaţi în primul rând la Wikipedia – indiferent de natura lor, ele vor fi analizate de întreaga comunitate, fără niciun fel de triaj sau mai ştiu eu ce formă de manipulare „de sus”: nu există nici măcar posibiltatea teoretică de a face asta. Dacă preferaţi să criticaţi Wikipedia pe site-uri independente, prea bine: disputele sunt la fel de publice, indiferent unde au loc. Vă rog totuşi să aveţi curtozia de a indica în mod explicit pagina de la Wikipedia în care s-a discutat chestiunea, plus orice alte resurse care să vă susţină pledoaria – altminteri critica însăşi pare mai partizană decât fapta pe care o criticaţi, indiferent de natura ei (parţialitate, incompetenţă, cenzură, abuzuri de orice fel). Dat fiind nivelul nemaiîntâlnit de transparenţă al Wikipedia, în absenţa unor referinţe concrete acuzaţiile înseşi îl acuză pe critic.

Excepţii

Pentru aceia dintre dumneavoastră care sunt interesaţi de detaliile mai tehnice, prezint aici o listă exhaustivă a excepţiilor de la principiile de mai sus.

  • Paginile şterse nu mai pot fi vizualizate decât de către administratori. Această limitare (ca şi cele de mai jos) este necesară pentru a proteja proiectul de eventuala găzduire şi publicare a unor informaţii false, defăimătoare şi aşa mai departe. Dacă şi paginile şterse ar fi vizibile publicului atunci Wikipedia ar putea deveni un spaţiu de stocare pentru absolut orice fel de informaţii: un terţ ar scrie orice doreşte, indiferent cât de nepotrivit, absurd sau în neconcordanţă cu scopurile proiectului, iar apoi acel conţinut ar fi disponibil indiferent dacă pagina respectivă este ştearsă. Pe de altă parte, paginile care conţin conţinut legitim nu sunt şterse decât prin discuţii în cadrul comunităţii, administratorii care operează ştergeri discutabile sunt interpelaţi, iar conţinutul şters poate fi recuperat şi restaurat de alţi administratori. Există de altfel şi o procedură concretă pentru cereri de recuperare a paginilor şterse.
  • Unele detalii specifice pot fi ascunse de către administratori în jurnalele proiectului. Utilizatorii oarecare nu pot vedea detaliile ascunse, dar pot constata faptul că au fost ascunse; toţi administratorii pot vedea informaţiile ascunse şi le pot dezvălui dacă este necesar. Această funcţionalitate tehnică a fost implementată ca răspuns la încercarea unor utilizatori de a profera jigniri prin alegerea numelui de utilizator (exemplu ipotetic: „Popescu_e_un_caraghios”). Administratorii puteau şterge conţinutul defăimător scris de Popescu_e_un_caraghios, dar numele acestui utilizator rămânea presărat prin jurnale, în detrimentul lui Popescu. Totuşi dacă un administrator ar abuza de această funcţionalitate pentru a-şi ascunde propriile greşeli sau pentru a închide gura criticilor atunci comunitatea s-ar sesiza cu certitudine; în plus, faptul că interfaţa indică existenţa unor informaţii ascunse ar face ca astfel de abuzuri să poată fi monitorizate de către comunitate şi investigate de ceilalţi administratori.
  • Ştergerea completă şi invizibilă a unor informaţii este de asemenea posibilă din punct de vedere tehnic; nici măcar administratorii nu pot monitoriza sau anula astfel de ştergeri. Acesta este dreptul de supraveghetor; există numai o mână de redactori pentru întreaga Wikipedia care au acest drept, şi niciunul la Wikipedia în limba română. După ştiinţa mea, aceast drept nu a fost exercitat niciodată la Wikipedia în limba română – se consideră necesar să fie exercitat numai pentru a înlătura afirmaţii calomnioase în sensul legal al cuvântului, informaţii cu caracter personal care ar pune în pericol drepturile civile ale redactorilor sau alte informaţii de gravitate similară.

Acest articol este proprietatea Reporter Virtual și este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 500 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.

ȚI-A PLĂCUT? DĂ MAI DEPARTE:

 
 
 

ETICHETE:

Votează: Foarte slabSlabMediocruBunFoarte bun (2 voturi, media: 3,00 din 5)
Încarc...

Related Posts

NOTĂ: Vă rugăm să comentați la obiect, legat de conținutul prezentat în material. Orice deviere în afara subiectului, folosirea de cuvinte obscene, atacuri la persoana autorului (autorilor) materialului, afișarea de anunțuri publicitare, precum și jigniri, trivialități, injurii aduse celorlalți cititori care au scris un comentariu se va sancționa prin cenzurarea parțială a comentariului, ștergerea integrală sau chiar interzicerea dreptului de a posta, prin blocarea IP-ului folosit. Site-ul nu răspunde pentru opiniile postate în rubrica de comentarii, responsabilitatea formulării acestora revine integral autorului comentariului.

Comments are closed.

Scroll to top