Cine-a îndrăgit străinii

1:36 pm, 15 iunie 2011 • de Comentariile sunt închise pentru Cine-a îndrăgit străinii

» Click AICI ca să te abonezi la ȘTIRILE RV pe mail

Continuarea o cunoaşteţi, cu siguranţă, dar n-am s-o scriu aici, pentru că sigur se vor găsi nişte isteţi care să mă acuze că-s xenofob, că mănânc unguri la micul dejun, că-s revanşard şi patriotard ori că am ce am cu UE fiindcă ne-a tot dat… de înţeles în ultima vreme că autonomia etnică ar fi un lucru foarte fain. Nu întâmplător fac trimitere la versurile lui Eminescu: astăzi se împlinesc 122 de ani de la moartea lui şi pare mai clar ca oricând că poetul, aşa, nebun, cum se spune că ar fi fost, era mai sănătos şi mai lucid decât mulţi dintre politicienii noştri de azi. Căci Eminescu a înţeles acum mai bine de un secol ceea ce de 21 de ani domnii şi doamnele care ne conduc nu pot sau nu vor să priceapă: că democraţia nu înseamnă dictatura minorităţilor, oricare ar fi ele. Iar, dacă atunci ţara era la mâna străinilor, fiind sfâşiată între muscali şi austrieci, acum, ea este, teoretic, stat naţional, unitar şi indivizibil, dar, din păcate, nu românii decid cum să trăiască în ea, în ce fel de judeţe şi, mai ales, în câte judeţe, ci UDMR. Această formaţiune mică, dar tupeistă, s-a pus, de-a lungul anilor, de-a curmezişul oricărei hotărâri care ar fi putut leza interesul ei primordial. Interes care este, să nu ne ascundem după deget, o regiune autonomă maghiară în inima Ardealului şi, pe termen lung, unirea cu Ungaria.

Faptul că în Europa anului 2011 există o formaţiune politică constituită pe criterii etnice reprezintă în sine o absurditate. Prin ce diferă UDMR de PKK, IRA sau ETA, organizaţii considerate teroriste? Poate doar prin faptul că încă n-a început să ne pună bombe prin metrou, dar nici asta nu e departe dacă îndemnurile la nesupunere civică făcute ieri de şeful CJ Covasna, Tamás Sándor, membru de vază al UDMR, se vor concretiza. Temându-se că împărţirea României în regiuni, după pofta PDL sau cea a USL, va destrăma, pentru multă vreme, visul Ţinutului Secuiesc, UDMR recurge acum, aşa cum a făcut mereu, la un şantaj murdar “nu ne daţi Secuimea, nu vă mai susţinem guvernul, că, oricum, USL abia aşteaptă să vină la guvernare”. Dacă nu se va trezi cumva, în ceasul al unsprezecelea, conştiinţa acelor membri ai Curţii Constituţionale propuşi de USL, este absolut clar că decizia reorganizării administrative a ţării va fi respinsă, pentru că membrul cu numărul 7, ungurul Puskás Valentin-Zoltán, i se va opune. Înainte de a fi judecător, deci, teoretic, împărţitor al dreptăţii, Puskás nu uită că este maghiar, deci, practic, împărţitor de ţări. De aceea va vota contra. Nu ne rămâne decât să sperăm că românii din CCR îşi vor aduce ei aminte la timp că sunt români…

Acum problema nu mai e dacă să facem 16 sau opt judeţe sau dacă să le numim voievodate, ducate ori cnezate. Problema e că pretenţiile UDMR trebuie respinse, cu orice preţ, de toate celelalte partide, într-un front comun, care să depăşească orice neînţelegeri doctrinare. Este nu doar o probă de anduranţă pentru Băsescu şi PDL, ci şi una de maturitate politică pentru USL. Liderii acestei alianţe au, în sfârşit, ocazia să demonstreze cea ce afirmă, ritos, de atâta vreme: că sunt buni români. Dacă pun, într-adevăr, interesul naţional mai presus de orice, vor sprijini legea propusă de guvern sau vor accepta, cel puţin, să negocieze cu Băsescu şi cu Boc, peste capul UDMR. Dacă însă interesul politicianist va triumfa şi, de dragul de a scoate UDMR de la guvernare, ei vor vota, în Parlament, contra susţinerii legii propuse de guvern, poate că Boc va cădea, dar cariera lor politică va fi total compromisă: nimeni nu-i uită pe trădătorii de ţară şi alegătorii vor şti cui să mulţumească dacă, peste ani, vor intra în HarCov pe bază de paşaport vizat la zi. Partidele româneşti au, în sfârşit, ocazia să pună acum capăt şantajului UDMR şi să trimită, pentru totdeauna, această formaţiune revanşardă şi egoistă acolo unde îi e locul: la groapa de gunoi a politicii autohtone, alături de PRM, alt partid care şi-a făcut din naţionalismul agresiv o raţiune de a fi. În această zi încărcată de semnificaţii pentru români, măcar atât sunt datori să facă Băsescu, Antonescu şi Ponta pentru Eminescu. Iar dacă n-o vor face, îl vor mai ucide o dată, tot cu o piatră şi tot ca nişte nebuni.

Acest articol este proprietatea Reporter Virtual și este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 500 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.

ȚI-A PLĂCUT? DĂ MAI DEPARTE:

 
 
 

ETICHETE:

Foarte slabSlabMediocruBunFoarte bun (Niciun vot deocamdată)
Încarc...

Related Posts

NOTĂ: Vă rugăm să comentați la obiect, legat de conținutul prezentat în material. Orice deviere în afara subiectului, folosirea de cuvinte obscene, atacuri la persoana autorului (autorilor) materialului, afișarea de anunțuri publicitare, precum și jigniri, trivialități, injurii aduse celorlalți cititori care au scris un comentariu se va sancționa prin cenzurarea parțială a comentariului, ștergerea integrală sau chiar interzicerea dreptului de a posta, prin blocarea IP-ului folosit. Site-ul nu răspunde pentru opiniile postate în rubrica de comentarii, responsabilitatea formulării acestora revine integral autorului comentariului.

Comments are closed.

Scroll to top