Un sat imens de 14 milioane de locuitori, cu cladiri dominate de caramida si hornuri ca-n povesti. Este o prima impresie despre Londra si localitatile metropolitane, impresie care-ti este zapacita de cladiri gigant cu forme ciudate ce par proaspat decupate din nori. Capitala Angliei nu trebuie ratata daca vrei sa te indragostesti de frumos, de cultura, de civilizatie si totodata sa-ti regasesti tineretea in care visai nostalgic la imaginea impregnata pe/de cartile vechi. Pe vremea cand citeai, un timp probabil si el redus ca prin magie dintr-un urias intr-o furnica aproape invizibila. Londra pare departe, dar odata urcat in avion abia ai timp sa-ti iei pranzul si sa citesti un ziar, mai ales daca este unul londonez, atat de greu incat poate fi considerat o arma alba. In doua ore si ai ajuns deja pe unul din cele cinci aeroporturi ale celui mai scump oras european. Daca ai timp si astepti, poti prinde chiar o cursa ieftina de pana-n suta de euro dus-intors. Odata ajuns pe aeroport, pasagerul roman risca sa ramana cateva clipe scarpinandu-se in cap, ca in timpul unei probleme de algebra avansata. Nu-si gaseste bagajele si nu vede nicio cucoana care sa-l indrume spre ele. Este simplu insa: trebuie sa urci intr-un metrou de suprafata, care este automat, si ajungi pe terminal. Aici, din mers, o duduie iti da un biletel cu toate numerele de telefon utile si ajungi sa-ti ridici comoara in acelasi sistem arhicunoscut de bagaje. Din aeroport poti lua trenul sau un autobuz pana la destinatia stabilita. Din gari, metrouri sau aiurea poti sa te lipesti de harti gratuite facute pe intelesul tuturor, bineinteles daca stii engleza. Si este indicat sa le insfaci decat sa-i intrebi pe localnici ceva. Indicatiilor lor sunt de obicei imprecise iar stilul de vorbit este de comentator la curse de cai sau de caini. Leaga cuvintele in stilul cockney de ramai masca la primele vorbe insirate rapid ca un cotcodacit nervos. Si asta daca nu ai “norocul” sa te (more…)