* Năstase şi Mitrea au dat pe mâna unui turc, fără evaluare, o clădire şi un teren ultracentral de peste 300 de milioane de euro. * Proiectul Guvernului PSD a fost continuat de miniştrii PD şi de UDMR, chiar dacă investitorul iniţial a încălcat contractul. * Uriaşa construcţie este demolată încet-încet de noii asociaţi în cadrul unui parteneriat public-privat pentru un complex de cazinouri, mall-uri şi birouri. Casa Radio este un proiect demarat în 2003 de guvernarea PSD şi continuat de guvernarea PD-PNL, care are un plan de profit real abia peste 49 de ani.
Asta dacă acea clădire va rezista jumătate de secol. În acel moment, investiţia de pe hârtie, de 400 de milioane de euro, va intra în folosinţa statului. Până atunci, autorităţile publice vor avea o cotă de 15% din profitul realizat de partenerii străini, la care se adaugă birouri întinse pe 11.000 mp şi o parcare de 2.000 mp. Parteneriatul public-privat a plecat cu stângul de la semnarea contractului, în care nu există o evaluare a clădirii şi nici a amplasamentului. Doar terenul, în suprafaţă de aproape 10 hectare, este estimat pe piaţa imobiliară în jurul sumei de 230 de milioane de euro. Evaluarea imobilului gigant poate ridica preţul total la o cifră cu multe zerouri în coadă. Clădirea are o suprafaţă construită de 114.947 metri pătraţi. Calculând doar valoarea terenului pe care s-a ridicat construcţia şi valoarea suprafeţelor libere de construcţii ajungem la suma de 318 milioane de euro, respectiv la preţul de 2.500 de Euro pentru fiecare metru pătrat. Rămas proprietar pe teren, statul se mulţumeşte însă cu ideea unor câştiguri nesigure prin 2010, an în care este programată finalizarea construcţiei.
Investitorii fără bani
Guvernul Năstase nu au găsit decât doi investitori interesaţi de finalizarea Casei Radio şi schimbarea destinaţiei iniţiale a clădirii. Patronul firmei Mimel Insaat San Ve Tic A.S. Turcia, Cenk Kukuk, şi-a asumat rolul de acţionar majoritar în societatea înfiinţată în colaborare cu statul, unde alte părţi sociale au revenit unui alt investitor: societatea cu răspundere limitate Orb Estates Londra. Turcul a semnat contractul cu Miron Mitrea, fără să aibă obiecţii, la fel ca şi celălalt acţionar, dar, în timp, s-a descoperit că investitorii nu aveau forţa financiară pentru a realiza proiectul visat de autorităţile române. Ulterior, cele două firme s-au retras, iar în joc a intrat o alta companie turcească: Cenk Vefa Kukuk, care poartă numele investitorului iniţial. Păcăleala financiară s-a descoperit abia în 2005, când PSD a fost înlocuit la guvernare cu PD-PNL. După un an de zile din momentul acestei descoperiri, Corpul de Control al premierului Călin Popescu Tăriceanu a sesizat că nu au fost respectate anumite acte normative în încheierea partenariatului public-privat. Raportul de control este vast, iar inspectorii au aruncat suspiciuni privind anumite infracţiuni pornind de la selectarea investitorilor şi terminând cu vânzarea fierului vechi de către investitorii iniţiali, care nu au făcut decât să demoleze.
Concluzii şi măsuri împotriva proiectului
Concluziile raportului Corpului de Control sunt dure cu iniţiatorii celui mai mare proiect imobiliar public-privat din România. “Ministerul Transportului nu a respectat prevederile legale în cee ace priveşte calculul costului comparativ de referinţă şi, în special, în ceea ce priveşte organizarea şi desfăşurarea procedurii de selecţionare a investitorilor eligibili”, subliniază inspectorii guvernamentali, care au considerat că au fost stabilite criterii subiective în locul unei grile de evaluare serioase. Aceştia consideră că la această selecţie ar fi putut trece orice investitor, indiferent de capacitatea financiară sau experienţa în realizarea unor proiecte similare. Măsurile luate de Autoritatea de Control a Guvernului au fost expediate la DNA, Oficiul Naţional de Prevenire şi Combatere a Spălării Banilor şi MLPAT. Momentan nu au fost făcute publice sancţiuni sau alte reacţii la măsurile luate de Corpul de Control.
Protestul avocaţilor
Zeci de membri ai Baroului Bucureşti au trimis protestul lor către toate instituţiile abilitate să mişte ceva pentru stoparea acestui proiect. “Este de neînţeles de ce această clădire trebuie distrusă, când sunt nenumărate instituţii care plătesc chirie foarte mare pentru că nu au sedii. De exemplu, Consiliul Superior al Magistraturii plăteşte lunar 50.000 de euro pentru un spaţiu în care să-şi desfăşoare activitatea”, se arată în “protestul vehement” al avocaţilor. “Motivul invocat în Ordonanţa de Urgenţă nr.95/2006 costă în aprobarea de către Guvern a constractului de partenriat public-privat privind reconversia funcţională a aplasamentului Centru Dâmboviţ, această rezidă din interesul naţional. Fals. Ce interes naţional este ca imobilul Casa Radio să fie transformat în mall, cazinou, sdăli de cinema, baruri, apartamente etc.? S-a ocolit legea anchiziţiilor publice, iar Ministerul Transportului susţie că nu a putut rezilia contractul pentru că ar ajunge la Curtea de Arbitraj de la Londra şi ar costa mult procesul. Uită însă că investitorul turc nu au respectat contractul”, mi-a spus avocatul Ghiocel Onofrei, care mai consideră că este o escrocherie şi crede că anumite persoane şi-au luat comision la această afacere aberantă.
Ministrul Borbely acuză diplomat
Secretarul de stat de la MLPAT Laszlo Borbely mi-a explicat de ce nu au fost evaluate clădirea şi terenul la vreme semnării contractului. “Nu s-a realizat pentru simplu motiv că, în conformitate cu dispoziţiile legale în vigoare la acel moment privind parteneriatul public-privat, terenul a fost trecut în folosinţă gratuită Companiei de Proiect. Menţionăm că statul român este în continuare proprietar asupra terenului şi construcţiei, iar după 49 de ani vom primi investiţia integrală de 400 de milioane de euro”, mi-a transmis Borbely, care a recunoscut că a existat şi varianta rezilierii contractului. Instituţiile statului nu au rupt documentul încălcat de turc, ci l-au aşteptat trei luni pentru a găsit noi investitori. Kukuk i-a găsit imediat. Astfel, statul s-a trezit cu noi parteneri în proiect. Elbit Medical Image Ltd Israel şi Plaza Center Centers Europe B.V. au fost angrenate în planul visat a fi finalizat în 2010. Ambele companii noi sunt reprezentate de Luc Rosmans, care a a stabilit şi modificările printr-un contract adiţional. Acesta a plătit pentru 75% dintre acţiuni 30 de milioane de euro companiei Kukuk, singurul câştigător din această afacere până acum. Referitor la acuzele Corpului de Control, ministrul Borbely mi-a declarat că nu se poate substitui organelor de cercetare pentru a analiza condiţiile în care a fost perfectat contractul iniţial.
Caseta radio
Investitorii israelieni şi cei turci au declarat în presă că actuala clădire va fi demolată în proporţie de 70-75%%. Lucru informat acum de secretarul de stat Laszlo Borbely, care susţine că doar 20% din imobil urmează să fie demolat.“Facem precizarea că nu se „dărâmă” clădirea existentă, aceasta urmând a fi păstrată în proporţie de 80%. În realitate, au fost demolate anumite corpuri de lângă clădirea principală care se aflau la stadiul de fundaţie. De asemenea, se fac unele demolări prin interiorul clădirii principale”, mi-a precizat Borbely, chiar dacă declaraţia sa se bate cap în cap cu cea a investitorilor străini.
Acest articol este proprietatea Reporter Virtual și este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 500 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.
ȚI-A PLĂCUT? DĂ MAI DEPARTE:
TweetETICHETE:
NOTĂ: Vă rugăm să comentați la obiect, legat de conținutul prezentat în material. Orice deviere în afara subiectului, folosirea de cuvinte obscene, atacuri la persoana autorului (autorilor) materialului, afișarea de anunțuri publicitare, precum și jigniri, trivialități, injurii aduse celorlalți cititori care au scris un comentariu se va sancționa prin cenzurarea parțială a comentariului, ștergerea integrală sau chiar interzicerea dreptului de a posta, prin blocarea IP-ului folosit. Site-ul nu răspunde pentru opiniile postate în rubrica de comentarii, responsabilitatea formulării acestora revine integral autorului comentariului.