Acum, Comisia de Buget-Finanțe din Senat a respins proiectele de lege care completau OUG 50/2010, eliminând posibilitatea falimentului persoanei fizice precum și posibilitatea rambursării creditelor în valută la cursul de schimb la care împrumutul a fost contractat. Cei mai afectați de această ultima decizie sunt cei care au contractat împrumuturi în franci elvețieni, monedă la mare căutare înainte de debutul crizei și, a cărei valoare, practic, a explodat în anul 2011.

BNR-ul a respins cu vehemență aceste două măsuri, motivând că ar fi avut un efect de tsunami asupra sistemului bancar. Nicolae Cinteză, directorul Directiei de Supraveghere din cadrul BNR, a declarat că, dacă astfel de măsuri s-ar impune, atunci o serie de bănci din România ar da faliment a doua zi.

În contextul în care sunt peste 700.000 de români ale căror restanțe la bănci depășesc termenul de 30 de zile, anul 2013 le-a adus băncilor din România o creștere exponențială a creditelor neperformante, acestea depășind 22%, adică cu peste 5 miliarde de lei mai mult față de cuantumul din 2012. Conform INS, românii au strâns cureaua în anul 2013, consumul a scăzut, dar economiile s-au dus pe acoperirea găurilor generate de criza economică după frenezia contractării de credite pentru orice din perioada de boom economic.

Deși, în 2009, PNL și PSD susțineau acest proiect de lege blocat de Guvern, de BNR și de FMI, proiectul legii insolvenței și a falimentului personal a fost respins, ieri, de Comisia de Buget. Explicația: la modul în care se aplică legea insolvenței pentru persoanele juridice, aceasta nu este decât o modalitate legală de eludare a plății datoriilor către creditori.

Pe de altă parte, proiectul falimentului persoanelor fizice propunea că, atunci cand o persoană fizică acumulează datorii mai mari de 10.000 de euro pe care nu le poate achita către bănci sau către diverse persoane fizice sau juridice să se declare in insolvență, iar acest lucru să se facă printr-o declarație pe propria răspundere, urmând a se respectă o procedură similară ca în cazul insolvenței unei firme.

Legea falimentului personal le dădea posibilitatea celor care au datorii, indiferent dacă sunt la bănci sau la alți creditori, să solicite un plan de reeșalonare a acestora (reorganizare judiciară) pe o perioadă de 3 până la 5 ani. Conform proiectului, timp de trei ani, datornicul se poate pune pe picioare fără să fie executat silit, dacă aduce dovezi că se poate redresa.

Anul trecut, însă, guvernarea USL și-a luat un angajament ferm în fața FMI-ului și a Comisiei Europene de a nu adopta nicio măsură legislativă care ar fi pus în pericol  recuperarea datoriilor de către bănci.

România este una dintre puținele țări din Europa care nu are o legislație privind insolvența și protecția persoanelor fizice în fața creditorilor atunci când nu mai pot să își ramburseze obligațiile financiare. Astfel că trebuie să rămână în memorie ceea ce s-a întâmplat anul trecut, în Cipru, atunci când, peste noapte, 60% din banii ținuți în conturi de deponenți au fost evaporati.

Acest articol este proprietatea Reporter Virtual și este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 500 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.

ȚI-A PLĂCUT? DĂ MAI DEPARTE:

ETICHETE:

banciBNRcomisia de buget finantefalimentul persoanelor fizice

(Niciun vot deocamdată)

Încarc...

About the Author: RV

NOTĂ: Vă rugăm să comentați la obiect, legat de conținutul prezentat în material. Orice deviere în afara subiectului, folosirea de cuvinte obscene, atacuri la persoana autorului (autorilor) materialului, afișarea de anunțuri publicitare, precum și jigniri, trivialități, injurii aduse celorlalți cititori care au scris un comentariu se va sancționa prin cenzurarea parțială a comentariului, ștergerea integrală sau chiar interzicerea dreptului de a posta, prin blocarea IP-ului folosit. Site-ul nu răspunde pentru opiniile postate în rubrica de comentarii, responsabilitatea formulării acestora revine integral autorului comentariului.