In urma unei discutii cu un amic din America privind criza lor si criza noastra, solutiile lor si ale noastre, l-am rugat sa-mi scrie cateva texte fix pe aceste probleme, rezumate in titlu. Il voi semna Americanul, pentru ca nu-l intereseaza sa-i apara numele. Primele parti le gasiti aici: 1, 2, 3, 4 ,5 si 6.
Onoarea politicienilor din America. Metra este sistemul de trenuri care leaga orasul Chicago de suburbiile sale. Directorul executiv al Metra a fost pana de curand Phil Pagano, care avea un salariu de 269.000$ plus alte facilitati. Dar se pare ca nu-i erau de ajuns. Asa ca, obisnuia sa-si acorde bonusuri anuale. Ultimul bonus pe care si l-a autoacordat a fost in valoare de 56.000$. Doar ca de data asta, smecheria a transpirat in presa. Astfel ca cei de la Metra s-au sesizat si au cercetat cazul. Prima masura luata a fost sa-l suspende din functie pe durata cercetarilor, timp in care au descoperit ca domnul director nu era la primul bonus autoacordat. In ultimii 20 de ani, isi acordase prime in valoare de cel putin 475.000$.
La finalul investigatiei l-au convocat pe domn la sediul Metra pentru a-i prezenta concluziile si a-i acorda sansa sa se explice. Doar ca acesta avea alte planuri. In dimineata respectiva, in jurul orei 8.00, s-a sinucis aruncandu-se in fata trenului Metra care trebuia sa-l duca din suburbia unde locuia, in Chicago.
Macar, in final, a avut onoare.
Si nu e singurul care a recurs la sinucidere cand smecheriile i-au fost descoperite. La fel a procedat si Orlando Jones, finul presedintelui Consiliului Judetean Cook de care tine si Chicago. Cand FBI-ul a inceput sa-l descoasa in legatura cu niste smecherii financiare, si-a pus pistolul la tampla si s-a sinucis.
Alt smecher a fost Christopher Kelly. Acesta avea o firma de constructii si ca sa obtina contracte de la primarie si de la stat ungea si el osiile pe unde trebuia. Cand FBI-ul a intrat pe fir, a preferat sa se otraveasca. Inainte de a se sinucide si-a sunat iubita si i-a spus: “Spune-le ca ei au castigat.”
Urmatorul pe lista este Michael Scott, sef la Inspectoratul Scolar. Asta isi facuse un obicei sa foloseasca fondurile publice ale Inspectoratului in interese private. Ca de exemplu, investitii imobiliare si produse de lux pentru uz propriu. Doar ca, la un moment dat, ziaristii de investigatii si apoi si Politia au intrat pe fir. Moment in care si acesta a ales sa se sinucida prin impuscare.
Si, in final, o intrebare pentru smecherii din Romania: Alo! Se aude si acolo?


Prin anii 90 imi tot puneam o intrebare legate de persoanele care ajunsesera in politica si implicit in fruntea tarii .
Mi se parea calitatea lor ca oameni si politicieni de foarte slaba consistenta .
Si ma tot intrebam ,daca este o intimplare sau asta s a urmarit .
Dupa 20 de ani de experiente ,pot sa spun cu multa convingere ca planul de a crea omul etalon nou ,de cea mai proasta calitate .
Iliescu a avut de unde sa se inspire din istoria noastra in perioada de dupa razboi ,o data cu venirea valului bolsevic ,s au ales numai oameni fara nici o pregatire si de cea mai joasa speta .In timp ce elita tarii infunda puscariile .
Asa deci chestia cu sinuciderea ,nici nu poate fi luata in discutie,eventual sa ne gindim la apa pe gisca ,expresul prin Caracal si alte exemple .
Asta sigur nu-i scrisa de Lovin ….
Nota Reporter Virtual: Da, ai dreptate. Multumesc de precizare
.
Astia din America se sinucid pt ca stiu ca urmeaza sa plateasca pt ce au facut,in schimb hotii nostrii cu mult mai numerosi nu isi fac probleme(nici macar nu au emotii)atunci cand sunt descoperiti cel mult la nivel mediatic,ca o finalitate in vreun caz nu vom vedea niciodata.Traim in patria hotilor liberi.
Nu am reusit sa-ti raspund ultima data cand m-ai sfatuit sa fiu mai egoista in ceea ce-i priveste pe bugetari.Nu m-am referit la faptul ca mi-e mila de toti bugetarii,pensionarii sau tiganii care primesc ajutor social ci doar la cei care in viata lor au muncit si muncesc in continuare pe 2 lei.In loc sa se faca restructurari acolo unde era cazul la momentul potrivit,sa ii depisteze pe cei care beneficiaza de pensii si ajutoare sociale ilegale au preferat stimatii conducatori sa-i puna sa plateasca pe toti la gramada.Si te rog inainte de a-i eticheta pe toti bugetarii la fel gandeste-te ca printre ei sunt unii care isi fac treaba si chiar avem nevoie de ei.Nu toti medicii,profesorii,judecatorii,politistii sau POMPIERII sunt platiti degeaba.Daca se vor face restructurari vor ramane incompetentii cu relatii si vor pleca cei buni pt ca ACESTA ESTE MODELUL ROMANESC.
Ammericane, dar s-ar sinucide la metrou doar 1% din smecherii care sifoneaza bani publici s-ar bloca tunelele.
felicitari pentru serial. il urmaresc cu interes, chiar daca nu comentez. ignorati comentariile rautacioase si tineti-o tot asa. sunt multe de invatat prin comparatie. stima
Pai tu compari FBI cu DNA?
[...] Lovin – http://www.reportervirtual.ro/2010/05/criza-romaneasca-vazuta-din-america-7.html Metra este sistemul de trenuri care leaga orasul Chicago de suburbiile sale. Directorul executiv [...]
Nu stiu altii cum sunt, dar pt. mine ar fi foarte interesant daca ati comenta la un moment dat si despre starea de spirit din America pe tema incetinirii economice (“crizei”) sau in legatura cu ea. Atitudinea oamenilor, in discutii, in magazin, la televizor… d-astea.
Aici, toata lumea e ţâfnoasa foc, fiecare e victima colaterala sau directa a cuiva/a ceva si nimeni nu e, desigur, vinovat de nimic. Caragiale nu mai e de mult in voga, la hanul lui Manjoala e zarva mare: ne tot intoarcem de unde am plecat si nu intelegem de ce…
ghinion, desigur. Responsabilitatea personala nu e o valoare in Balcani, asa cum nu e nici munca (nu e ceva de rau, e doar o stare de fapt: valorile noastre nu sunt astea). Furtul, iar, nu e asa o treaba grava: decat sa nu mai fure CHIAR nimeni (adica nici eu, nici mama, nici fiica-mea), mai bine lasa-i in plata lor…
si tot asa. Balcani, cum spuneam, cu bune si rele. Ar fi interesant de vazut cum gandesc si altii.
cat despre indoielile patriotice… terminati cu prostiile. Iata (copiat de pe net ca nu o tineam minte exact, autorul e tot caragiale):
Pentru nimic în lume n-aş părăsi acest loc de viaţă străină pentru a mă reîntoarce în patrie. Să mai văd ceea ce am mai văzut, să mai sufăr ceea ce am suferit, aceleaşi mutre, aceleaşi fosile care conduc viaţa publică, otrăvindu-te numai cu privirile lor stupide şi bănuitoare. Nu, dragul meu, nu. M-am exilat şi atâta tot. Aerul de aicea îmi prieşte, sunt mulţumit cu ai mei, şi nu am ce căuta într-o ţară unde linguşirea şi hoţia sunt virtuţi, iară munca şi talentul sunt viţii demne de compătimit.