Alte articole pe aceeași temă

4 comentarii la "Muzica de week-end"

1. stefanyya stefanyya spune:

   09.01.2010 10:10 la 10:57

   Foarte dragut,superb….
2. stefanyya stefanyya spune:

   09.01.2010 14:14 la 14:14

   Urmarind acest videoclip iti dai seama ca atunci cand iubesti, esti plin de fericire, orice lucru marunt este un motiv de bucurie pentru tine. Cand nu poti iubi, nu poti fii fericit. Bucuria urmeaza pretutindeni iubirea. Daca aveti o atitudine fericita fata de iubire, atunci veti deveni din ce in ce mai fericiti. Nu va trebui sa va intereseze daca iubirea va este returnata sau nu; acest lucru nu are nici cea mai mica importanta. Fericirea urmeaza pretutindeni iubirea, indiferent daca iubirea este returnata sau nu, daca celalalt raspunde la aceasta iubire. In aceasta consta rezultatul iubirii. Iubirea, nu depinde de raspunsul celuilalt, ci va apartine in intregime dumneavoastra. Nu conteaza nici pe cine iubiti. Important este sa iubiti.Daruirea de sine, sacrificiul total, rugaciunea si Dumnezeu te vor conduce cu siguranta acolo unde doresti, dar trebuie sa doresti asta din toata inima ta, si din tot sufletul tau, cu toata puterea fiintei tale.Iubirea inseamna daruire totala, inseamna uitare de sine. Sa invatam sa iubim cu adevarat.Fără iubire, fără compasiune şi fără pace interioară o fiinţă nu poate fi niciodată fericită.
3. daniel cazacu spune:

   09.01.2010 21:21 la 21:01

   Un cintec si un gest (pentru Valentina, extraordinar!) pentru care meritati tot ce este mai bun in viata..
   Iar schimbarea site-ului este foarte buna, imi place..
4. Maria spune:

   11.01.2010 22:22 la 22:10

   Tiberiu, iti dau spre citire ceva bestial

   Nicolae Guta nu e o floare rara aparuta aproape prin miracol pe taramul Daciei apusene, este un astru tasnit din adancurile cerurilor de Rasarit, ca o marturie despre o civilizatie tanara si noua, dar inradacinata intr-un pamant de veche cultura si de severa traditie.

   Guta, Manelistul Nepereche cum l-ar fi numit George Calinescu, realizeaza prin poemul “Cand se preda smecheria” un adevarat bildungsroman in versuri.

   Printr-o maiestrie vecina cu perfectiunea, el reuseste sa transpuna in cuvinte momentul initiatic al deprinderii smecheriei.

   Adverbul de timp “cand” plaseaza actiunea in timpul imemorial al copilariei atat de indepartate. Poetul ne sugereaza inca din primul vers ca parcurgem un drum invers, catre origini, un adevarat regressus ad uterum, o intoarcere in illo tempore, pe cand abia buchisea tainele “smecheriei”.

   Fin intelectual si cu un acut spirit de observatie, Nicolae Guta se deosebea inca din frageda pruncie de semenii sai. In timp ce alti copii nesocotesc binefacerile ulterioare stapanirii smecheriei, el este singurul care percepe importanta acesteia. Repercusiunile nu intarzie sa apara si toti “raman repetenti” la materia vietii:

   “cand se preda smecheria
   o invatam in clasa intaia
   o invatam in clasa intaia
   dar voi nu ati fost atenti
   si ati ramas repetenti
   si ati ramas repetenti”.

   Totodata, putem interpreta aceasta prima strofa intr-o alta cheie: poetul a fost martor al Genezei, a luat parte la despartirea intunericului de lumina, deschizand actiunii o perspectiva mitica.

   Antiteza om de rand-geniu isi face aparitia in cea de-a treia strofa.

   “sunt uramarit general
   pentru ca port ilegal
   prea multa inteligenta
   si nu dau la concurenta”

   Tema geniului pustiu, “urmarit general”, omniprezenta in opera gutziana, denunta destinul tragic al omului superior intelectual semenilor sai. Urmand preceptele filosofiei schopenhauriene, omul de geniu, recte Gutza, este nevoit sa se izoleze, sa se indeparteze de tumultul efemer al vietii muritorilor de rand.

   Strofa a saptea reprezinta o invitatie adresata unei societati inferioare intelectual poetului. Este o fina ironie la adresa contemporanilor sai macinati de pizma:

   “dati-ma in judecata
   ca am mintea dezghetata

   Traind cu constiinta propriei valori, autorul nu se inspaimanta de prigoana cotidianului, el stie ca se poate refugia oricand in lumea ideilor. El nu se lasa prada efemerului:

   “puteti sa ma reclamati
   ca mintea nu mi-o luati”

   Intregul poem este construit in jurul antitezei intre geniul manelistic nepieritor si mediocritatea semenilor a caror viclenie le tine loc de inteligenta.

   Toate acestea ne demonstreaza ca Nicolae Guta lucreaza ca un bijutier, cizelandu-si versurile pana aproape de perfectiune. (http://maldita.ro/analiza-pe-text-cand-s-a-predat-smecheria-de-nicolae-guta.html)

   O seara faina.
luni, 11 ianuarie 2010 at 22:10