Recent, am scris despre “responsabilitatea unor nesimtiti” din presa, care evident nu au fiori cand le pui constiinta sub talpi, poveste la care trebuie sa revin pentru ca decontarea incompetentei lor nu o fac ei, ci angajatii. Mii de jurnalisti au ramas pe drumuri si vor ramane in continuare din cauza unor politici editoriale mediocre si a unui management indoielnic, nici macar de taraba. Pana si taranii din Piata Matache au mai mult talent ca sefii din presa, care au adus criza in redactii cu invitatie speciala.
Critica mea este din afara, chiar daca am lucrat 17 ani in presa scrisa, pentru ca n-am condus niciodata o publicatie, iar acum, cand trebuie sa o fac, tot aman momentul pentru ca nu am toate elementele care sa-mi permita relansarea “Gazetei jurnalistilor” in siguranta, chiar daca din pozitia de redactor sef puteam sa o fac din toamna trecuta. O voi face doar atunci cand voi considera ca oamenii pe care-i angajez nu vor ramane someri din cauza mea, iar revista va avea o politica editoriala care sa o mentina pe piata, indiferent de factorii externi. Privesc insa imaginea de ansamblu a presei, care este ingropata zi de zi de incompetenta, dublata de lipsa responsabilitatii. Industria mass media este o afacerea de care nu-ti poti bate joc doar pentru ca ai ajuns cocotat pe un scaun printr-o conjunctura. Sau asta n-ar trebui sa se intample.
Au fost multi bani cheltuiti aiurea in presa si multi au beneficiat de interesele patronilor, care s-au orientat politic si economic spre o gasca sau alta. S-a terminat insa malaiul care venea orice ai scrie in ziar. A venit vremea scandentei. Cativa dintre sefii incompetenti si-au vazut sfarsitul cu ochii, gen Nistorescu si Palsu, dar au luat bijuteriile mortului pana cand a fost dus la groapa. Altii fac acelasi lucru, langa patul de la reanimare a presei scrise, in timp ce ei doar asteapta sa-si dea duhul. Nu-si asuma responsabilitatea pentru esec, ci continua sa dea vina pe criza. Criza calitatii pe care au invitat-o in casa in ultimii cinci ani, mai ales. Si au inteles sa scape de necaz dand oameni afara, ca pe balastul ce le opreste balonul neputintei lor sa se ridice de la pamant spre noi si noi salarii colosale, ce asteapta sa fie incasate ca intr-un joc pe calculator in care trebuie sa impusti cadourile ce plutesc in partea de sus a monitorului. Pentru ca n-au fost in stare ani de zile sa betoneze o politica editoriala serioasa si imbatabila chiar si in fata crizei, personajele din fruntea redactiilor impusca victimele la zid, ziaristii care au executat ideile lor, dar nu au condus presa in sufragerie sa o serveasca cu serbet si apa rece de izvor.
Sefii din ziua de azi n-au inteles cateva lucruri absolut simple: mori daca nu oferi continut. Continutul nu inseamna furtul stirilor de pe internet, o revista a agentiilor de presa, pe care o strecori in publicatie sub semnatura unui angajat mediocru, nici inventarea de subiecte care nu exista si pornirea de razboaie personale sau la comanda. A face un ziar bun inseamna a avea continut de calitate, iar el nu pica la o sedinta de redactie penibila – cam asa cum se intampla peste tot, ci altfel. Trebuie sa ai subiecte originale, sa sapi adanc la radacina raului, sa dai articolelor o forma accesibila cititorului, dar si placuta la “pipait”, sa faci campanii adevarate de presa, nu artificii de marketing cu vanzarea de carti, cd-uri sau deodorante la pachet cu produsul tau. In fond, datoria ziarelor este sa serveasca interesul public, nu personal sau de gasca. Pentru ca aceste lucruri se intampla accidental in mass media, cititorii au inceput sa dispara, iar cei mai multi fug pe net, unde afla realitatea bruta si au o cale de comunicare cu autorii, nu sa vorbeasca singuri in fata unor hartii.
Consider ca decontarea incompetentei este datoria sefilor din presa, care, daca ar avea bun simt, si-ar depune demisiile la secretara patronului. Pentru ca ei au condus industria spre colaps. Cum? In anii 90 s-au format gastile de ziaristi, iar acum se trag unii pe altii. Priviti cine se afla in fruntea redactiilor! Aceleasi personaje. Si asta n-ar fi rau, daca ar fi cine stie ce jurnalisti, dar nu sunt, iar cei care au fost traiesc din amintiri, ceea ce nu ajuta cu nimic prezentul si nici viitorul presei. Au fost angajate rubedeniile, pilele si tot felul de neaveniti, apoi acestea tentacule au avansat ca un cancer. Exista o intreaga caracatita in mass media, care te lasa paf daca o descifrezi. Si n-a fost de ajuns ca au inceput sa lucreze ca intr-o mare familie pusa la supt de la ţâţa patronului, ci si-au dublat sau triplat portia. Salariile uriase ale sefilor au ingrosat balastul pentru traiul unei redactii, pe langa incompetenta care se trezeste sa urle pe holuri: „hai, ba, e gata articolul?”, chiar daca habar n-are despre ce e vorba, fiind obosita de la jocurile de pe calculator si cele de interese.
Concluzia: reforma presei trebuie sa inceapa prin primenirea staff-ului redactional si demiterea celor care au contribuit la prabuirea presei. Din cate stiu, capitanul unui vas avariat ramane ultimul pe punte. Dar aici situatia e diferita. Capitanii si nu marinarii ar trebui sa fie aruncati in apa pentru ca vaporul sa-si poata continua drumul. Cine sa o faca? Patronii care si-au dictat interesele la telefon sau sa se intample o minune iar cei care au dat dovada de incompetenta sa si-o asume? Ar fi un miracol sa se intample. Mai bine ii omoara pe marinari, decat sa renunte la carma vaporului pe care-l ghideaza spre dezastru. Un dezastru in care oricum vor pieri si ei. Numai ca mai tarziu. Din pacate.
m-ai uns pe suflet cu materialul asta ! Multumesc
articolul e, din pacate, doar o luare de pozitie. si atat.
Bravo.Esti bun.Esti din ce in ce mai bun.Daca nu cumva cel mai bun.Iar ca bonus la acest comentariu voi adauga ca da,sunt un cititor,nu sunt chiar autorul incercand sa se laude singur.
Hopa ,ce dle lovin?te-ai decis in sfirsit sa iei taURUL DE COARNE,si sa-ti dai cu parerea despre ce si cum a fost treaba in haznaua asta privata care s-a numit ,PRESA ROMANEASCA.
saptamina trecuta am insistitat de vreo citeva ori sa faci acest lucru si uite ca te-ai hotarit pina la urma sa faci o analiza pe subiectul asta.
am citit articolul,si spun raspicat-doar 50% ai dreptate,pt ca ai si o mare doza de subiectivism atunci cind vine vorba de muritorul de rind[citeste jurnalistul de teren,amarasteanul pe care nu-l vedem strangulat de cravata, cu falcile rasfringindui-se peste camasa de firma, la tv].
zici ca vrei SA CONDUCI UN ZIAR?-frate nu esti pregatit pt asa ceva.
uita-te la ce spun acum-O INTREPRINDERE,O SOCIETATE ORICARE AR FI OBIECTUL DE ACTIVITATE,NU-I AZIL DE BATRINI NICI CASA DE ODIHNA,NICI DE TOLERANTA.
intr-o societate vie,toti au responsabilitate esecului.
mangementul cind greseste,iar ,PALMASI CIND NU TRAG DE MINECA MANAGEMENTUL.
ce au facut ,DRAGII NOSTRII JURNALISTI IN ULTIMII DOI ANI?s-au complacut intr-o situatie calduta,BANUL A CURS ‘pt ca au fost interese politice.
dar ei jurnalistii,de ce nu au sarit in sus,de ce nu au sarit la beregata manegerilor sa le spuna;
MAI SLUGOILOR,MAI LACHEILOR,BAGATI PRESA IN BITUM,si cu toti ne ducem dracului.
ai auzit frate lovin de spirit CIVIC?aceasta-i solidaritatea de breasla,aceasta-i demnitatea.
cum dreak sa stai sa vezi ca apa iti ia casa si tu sa continui sa te imbeti?
acest lucru l-au facut inconstientii de jurnalisti,prin inconstienta,indiferenta,ipocrizia si uneori prostia au contribuit cu cel putin 50%la nenorocirea lor si a ziarelor la care au lucrat.
sigur au fost si exceptii,dar atit de putine…incit nici nu le mai amintesc.
ceea ce am vrut sa spun este ca in primul rind trebuie ca tu sa ai grija sa nu-ti pierzi locul de munca.
cind vezi ca societatea in care lucrezi o ia la vale ,intrevine,fa galagie pt ca de acolo PRIMESTI PIINEA CEA DE TOATE ZILELE.
NU STA CU MIINILE IN SIN ,pasiv privind cum niste idioti iti distrug viata.
ai inteles ce am vrut sa spun dle, LOVIN-ADICA SA AI CONSTIINTA SI O ATITUDINE PRO ACTIVA.
vezi unde duce pasivitatea?direct in rahat.
dar pt a fi fidel fata de compania in care lucrezi mai intii trebuie ca de acasa,din frageda PRUNCIE,sa iti bage cineva in cap aceste idei,acest mod de a gindi.
adica mamica si taticu sa te invete sa-ti respecti locul de munca,nu cum sa fii smecheras,cum sa inseli si sa te fofilezi.
dar asta e o alta tema.
P.S.-dle LOVIN-ce s-a intimplat in acesti ultimi doi ani in presa,a fost varianta ceva mai Soft a lozincii ILIESCENE;
,NOI MUNCIM[OARE?]NOI NU GINDIM’
in loc de asta singura strategie consta in cresterea pretului publicatiilor, dupa cum citeam pe tolo.ro
Ai perfecta dreptate. Vezi si aici, pe aceeasi tema:http://wp.me/pKNv0-D , http://wp.me/pKNv0-H , http://wp.me/pKNv0-J.
memadame: as vreau sa-i ung si pe sefi pe suflet, dar cu niste smoala clocotita
.
andrei: pai, ce-ar putea fi? eu tot imi dau cu pararea de ani de zile, in redactii cand nu aveam blog, iar acum aici. sefii citesc si se enerveaza, asa cum se enervau cand le-o spuneam in fata ca sunt tampiti, chiar cand lucram sub comanda lor. i-as executa in piata publica, dar nu merita sa faci puscarie pentru niste nemernici.
frank: nu este prima oara cand iau taurul de coarne si nu o sa fie nici ultima. e adevarat ca o parte din vina apartine ziaristilor care iau pozitia ghiocelului. ei bine, cei mai multi dintre ghiocei au slujbe acum. sa lingi un sef e aproape o garantie ca nu vei fi somer. pana la urma, ar ar fi putut reactiona doar daca ar fi organizati si ar da dovada de solidaritate. nu e ins ao breasla cu solidari, ci cu solitari. voi reveni intr-un alt editorial asupra vinovatiei jurnalistilor de rand.
camil: da, dupa ce au dat oameni afara, vor sa inchida statiile locale etc. asta e planul lor maret. factorul uman e neinteresant.
rasfatzika: merci pt link la blogul tau. am uitat sa mai trec pe la tine in ultima vreme. cam asa e cum zici.
Multe articole despre vina sefilor din pres acare dau ordinele si mai nimic despre cei care le executa cu constiinciozitate si cu bucurie.Jurnalistii sunt departe de a fi deontologii care pentru a-si pastra locul de munca accepta oftand sa-si calce pe principii si sa faca orice le cere mogulul.Ma repet. Ori de cate ori aud de jurnalisti in probleme mi se insenineaza ziua.Cand beau cafele din bani luati prin santaj de sefii lor sau cand scormoneau dupa armament prin familia Basescu erau cu totii animati de o incantare fara seaman.
Corect Tibi!Ai atins punctul sensibil(cel putin al meu):eu ca si cititor de gazeta,platitor,vreau ca acolo in gazeta sa se scrie adevarul “adevarat” nu cel pe care-l vrea unu’ ori altul!Nu am nevoie sa gandeasca el pentru mine.Nu vreau sa-mi cheltuiesc putini banuti din buzunar pe “desteptaciunea” si “intelepciunea” unui “ciutac ochelarist bun de nimic”!Nici sa-mi vorbeasca de morala unul care produce accidente rutiere in stare de ebrietate si scapa.Nici unu’ care din jurnalist a devenit santajist!Nici unul care a furat economiile oamenilor de rand!Cam multi de nici…
Asa ca faliment rapid si sa aveti in vedere ca inainte sa inchide-ti obloanele,sa-i trage-ti un chef de adio!
Buna ziua. E rau ca sufera unii acum dar macar se cunosc oamenii, ala a falimentat aia, ala aialalta, cine vrea sa mai lucreze cu ei stie la ce se baga.
Este groaznic ceea ce se intampla cu presa in ziua de azi… Cristian Tudor Popescu precizează că „presa scrisă nu va muri, vor mai exista nişte cetăţeni care vor dori să-şi citească ziarul la cafea, să miroasă pagina tipărită, dar foarte puţini.
Capacitatea de influenţare a opiniei publice, de informare este mică în acest moment. Ea nu mai poate să concureze cu televiziunile, radiourile, ca să nu mai vorbesc de internet. Dar măcar la modul formativ, la opinie, comentariu, ar putea să mai supravieţuiască într-o astfel de nişă însă cu puţină influenţă asupra popolaţiei, asupra cititorului”, a încheiat acesta.
Sincer eu regret plecarea unor ziaristi foarte buni si ma intreb zilnic:oare ce vor face ei de acum in colo dupa 15-20 de ani dedicati presei?
Procurorii Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism – Serviciul Teritorial Iaşi, cu sprijinul tehnic şi informativ al S.R.I. şi D.G.I.P.I. şi împreună cu ofiţeri din cadrul B.C.C.O. Iaşi, Suceava, Bacău şi B.C.C.O. Bucureşti şi lucrători din cadrul Jandarmeriei Române au procedat la destructurarea grupului infracţional organizat, cunoscut drept „Clanul Cordunenilor”.
Gruparea a acţionat în perioada 2006- 2009, atât pe teritoriul României cât şi transfrontalier.
Membrii grupului infracţional organizat sunt cercetaţi pentru săvârşirea infracţiunilor de trafic de persoane, victimele fiind exploatate sexual, obligate să cerşească sau să comită furturi, pentru săvârşirea de infracţiuni de violenţă, infracţiuni informatice şi fraude economice, obţinând credite prin folosirea de acte false şi persoane interpuse, racolate în acest scop.
În ziua de 17 ianuarie 2010, procurorii D.I.I.C.O.T. au coordonat 47 de percheziţii domiciliare în Iaşi şi Braşov.
Efectivele mobilizate pentru reuşita acţiunii au fost de peste 400 de poliţişti şi jandarmi, traficul aerian fiind monitorizat de 1 elicopter pus la dispoziţie de Inspectoratul General al Aviaţiei Române .
Peste 110 persoane au fost conduse la sediul D.I.I.C.O.T. pentru audieri, dintre acestea fiind puse sub învinuire 30 de persoane, membri ai „Clanului Cordunenilor”.
Liderul clanului este învinuitul Bogdan Constantin, fost Corduneanu, baza grupului fiind formată din membri ai familiei Corduneanu, în timp, la acest grup aderând şi alte persoane.
Prejudiciul produs de membrii grupării prin săvârşirea infracţiunilor de crimă organizată este de ordinul milioanelor de Euro.
Procurorii D.I.I.C.O.T. continuă cercetările în vederea documentării întregii activităţi infracţionale.
Tiberiu-daca te angajezi ca vei sari cu un articol care sa fie dedicat stricto senso,doar jurnalistului obisnuit,o scanare serioasa si obiectiva a tarelor pe care le-au oferit din plin cititorilor,atunci trec rapid la lozica:
,HAI VORBA ‘NAPOI’
jos palaria dl. lovin.
Nu stim daca sefii care si-au batut joc de “subalterni”, cum le place lor sa spuna, vor avea parte, pe bune, de un astfel de “decont”, dar, cum e vorba aceea.. sa speram ca nimic nu ramane neplatit pana la urma. Partea cea mai trista e ca, asa cum scrie si in text, ei au buzunarele pline, iar altii abia se tarasc.
Dincolo de faptul ca, in mare, ai dreptate cu ce sustii, si e un lucru stiut ca foarte multi sefi din presa n-au ce cauta pe scaunele lor, sau nu stiu ce sa faca in cele mai multe situatii, mai e un lucru de spus:
TU, Tiberiu, n-ai fost niciodata pe un astfel de job, deci vorba Mafiotilor de la BUG, “n-ai fost acolo”. Neavind niciodata o astfel de raspundere, nu stii ce presupune si nici ce decizii trebuiesc luate. De pe margine e simplu sa-ti dai cu parerea.
Sint pline stadioanele, strazile, barurile, magazinele, pietele de oameni “priceputi” la toate: la fotbal, la politica si la management de presa.
salutare,
Tiberiu, explica-le despre jurnalistii copy-paste, despre jurnlistii agramati si iliterati, despre habarnisti si cinici, prosti si rauvoitori.
Mai spune-le cititorilor tai de aia care nu stiu sa isi exprime in scris ideile, de-i scapa vreun editor rapid la cap.
Si in acelasi timp, spune-le si despre eroi, gasitori de stiri, scriitori geniali anonimi pentru ca nu au plete suficient de mari, meseriasii care au facut si vor face presa, indiferent in pe ce suport.
Si da-mi voie sa te contrazic. Nu s-a dus presa in jos neaparat sau exclusiv din cauza ca seful 1 l-a sunat pe seful 2 sa ii spuna sa bage cutare chestie nu stiu unde.
Ca pe langa una-doua servite intrau si toate celelalte. Ei bine, alea, celelaltele s-au stricat si au stricat totul. Iar peste toate a venit tehnologia.
Vorbim si deplangem decaderea ziarelor si ne miram ca tirajele incap intr-un portbagaj. Pai era de asteptat, cu sistemul de distributie de cacat. In plus, in 2008, pe cand bateau campii despre tiraje si print, sefii ziarelor investeau in versiuni pentru mobile ale site-urilor. Deci voi deplangeti o chestie in care proprii conducatori nu mai cred din 2008. RIP
hai noroc.
Maimutoiul: Ok. Deci am dreptate, dar mai bine tac pentru ca oricum eu n-am avut responsabilitate asta? Intamplator, in cariera mea am fost in cateva echipe care au lansat niste publicatii. Stiu cu ce se mananca.
Si tot intamplator, ba chiar fara voia mea, a trebuit sa conduc biroul de presa al Romaniei libere la Bacau, care nu insemna o masa si patru scaune, ci vreo 18 oameni, un apartament ultracentral inchiriat etc samd. Dupa ce am primit un milion de lei in 2001, un calculator dat spre casare de la redactia de la Bucuresti si mai tarziu o rasnita de facut fotografii, seful editiei de Moldova mi-a spus: “trebuie sa angajezi oameni pe banii astai – leafa era medie, sa scoti bani din publicitate pentru a suporta chiria, intretinerea, lumina, telefoanele etc samd si sa avem profit”. Eram singur intr-un apartament gol, fara bani si cu obligatia sa trimit doua pagini cel putin la editie si sa-mi fac job-ul de corespondent de Bacau, deci alte materiale separate spre redactia din Capitala. In doua luni, aveam echipa, aveam biroul mobilat doar cu eforturile mele fizice si financiare, iar vreo opt luni am sustinut financiar nu doar lefurile, chiria si restul datoriilor pentru Bacau, ci pe intreaga editie. Asta in conditiile in care nu aveam amici cu bani, iar granzii judetului au fost pictati urat in Romania libera ani de zile. Deci cat de cat am habar cum se sustine o afacere de presa.
Stii cum am reusit? Bartere, multa munca si..multa munca. In fiecare dimineata la 8.00 eram la birou si inchideam la 12 sau 1.00. Eram primul care venea si ultimul care pleca, angajatii aveau din partea mea cafea, suc, apa etc, apoi ii ajutam la redactare sa mearga mai repede. Si stii care era culmea? Ei au ajuns sa castige mai bine ca mine, pentru ca eu ca sef nu primeam niciun spor. Si stiam cat castiga fiecare, dar pe mine nu ma interesau banii mei, ci sa fie ei multumiti. Dupa ce mi-am dat demisia, biroul a fost inchis in trei luni, iar oamenii au ramas pe drumuri. Poate se va gasi vreunul pe net sa confirme ceea ce am spus. Poate nu. Dar am pus pe picioare o mica fabrica de produs stiri si bani. Acum noua ani. Secretul e simplu: iubesc presa, nu banii. Stiu ca factorul uman e cel mai important lucru si nu masina mea. De aceea eu reusesc sa-mi monitizez blogul si sa castig mai bine de aici decat atunci cand aveam leafa de la ziar. Iti trebuie doar pasiune pentru ceea ce faci, umanitate si multa munca. Sefii din presa (generic vorbind) au un singur gand: sa castige cat mai mult. Restul? Nu conteaza.
Fost jurnalist: Pai, pe ziaristii astia habar-n-am cine i-a angajat? Tot sefii care au vrut sa aiba cu atu, adica subalterni mai prosti ca ei, usor de manipulat si ascultatori. Sefii nostri – cum zici – nu cred decat in leafa lor. N-au viziune, n-au talent si se gandesc doar la viitorul lor: sa mai treaca o functie la CV, sa-si umple contul nitel, sa-si faca un concediu de vis, sarbatorile la fel si sa revina pe fotoliul lor de lux de unde sa pocneasca/loveasca nervosi cu biciul in sclavii care au ajuns rotilele jiltului. Acesti sefi prosti, nesimtiti, incompetenti si lasi ar muri de foame daca i-as impinge cineva de pe scaun. Vezi vreunul care sa fi realizat ceva? Eu stiu unul, dar n-a fost ziarist, ci doar manager. In afara de el, pe nimeni. Niste luzeri si atat.
Mai degraba trece o camila prin urechile acului decat sa-si dea demisia, din proprie initiativa, vreun sef mogulizat…:) Parca asa suna pasajul din Biblie. Tiberiu Lovin, ce parere ai despre noile ‘reasezari’ din trustul Realitatea? Inteleg ca personaje nu tocmai nevinovate de c…ul in care se gaseste acum compania, si ma refer la C. Popa, M. Vasiliu, D. Buscu, S. Vulpe si altii, au picat tot pe functii de management editorial. Exceptandu-l pe C. Popa, care ramane si business-manager si responsabil editorial la RTV, respectivii cica n-or sa mai aiba si prerogative de business, adica vor ‘păpa’ bugetul facut de altii dar de condus, tot vor conduce redactii, oameni, produse media etc. Probabil, pana la infrangerea finala.
fost jurnalist: se vede din comentariul tău că eşti unul dintre editorii ăia rapizi de lingeau cafelele şi rădeau câte patru-cinci pachete de ţigări pe zi. Bag de seamnă că faci parte din tagma editorilor ălora care, dacă nu proveneai din zona lor geografică, îţi făceau muci materialul. Cât de prost editor să fii, practic să ştergi ştirea de la care porneşte un material bun. E’ ca şi cum ai avea un fel de Boneless Chicken, o formă fără fond, un paradox, un om fără scheletul de susţinere.
De multe ori, editorii ăia rapizi la minte, aşa cum îi descrii tu, au nenorocit materiale care aduceau audienţe pe net de zeci de mii de accesări. Îşi garantez eu că la EVZ sunt vreo trei-patru din ăştia, despre care au fac vorbire.
Middle managementul a omorât redacţia, nu şefălăul ăla care îşi ţinea dosul în cuşca de sticlă.
Hai, pa pa!
Draga Tiberiu
Iti voi dau eu raspunsul pentru care patronii nu-si vor da niciodata afara sefii de gazete…pentru ca tot ei le dau ordine la telefon sau in direct chemandu-i ca pe Yohanis la sediul lor si spunandu-le saptamanal care e politica redactionala a trustului …nu a gazetei…a trustului….
ei ii vor concedia dimpotriva pe cei cu personalitate si care pun probleme…
cei de sub deontologi sunt convinsi de deontologi dar nu au acces niciodata la ordinele patronului…stii de ce? Pentru ca aceia pot pleca maine( sau pot fi …aruncati afara sau restructurati) si nu e bine sa vorbeasca in piata ca au primit “indicatii”…
Si atunci concluzia cand auzi de restructurari e clara si nu stii cine va fi concediat dar stii cu siguranta cine NU va fi concediat
Stiu ce vreti sa ma intrebati…raspunsul e “NU”…singurul posibil sociologic vorbind( asta ptr ca ati pus o intrebare inchisa deci cu o singura optiune…)
si da…am solutii…dar nu ma intreaba nici un patron
mihai craiu
Ma inspiri (esti muza mea) sa mai scriu despre ce-am vazut eu cat am stat in presa. Tot aman sa o fac pentru ca ma deprima destul de tare unele aspecte.