Posta redactiei. Doamna Camelia m-a complimentat, apoi a intrat direct in subiect. Intrebare de final asteapta raspuns.
“Sunt impresionata ca am gasit site-ul Dvs. azi intamplator. Mi-a captat atentia intr-un mod placut, gasesti peste tot in ziare sau internet tot felul de stiri, barfe, unele au continuitate altele nu, chiar daca interesul pentru ele nu dispare acestea nu mai sunt mentionate. Invatamantul nostru e la pamant, vedem asta la fiecare inceput de an cand ne trimitem copii lascoala si nu mai exista acel miracol al primei zi de scoala, amintire care ne ramane toata viata. Exista doar pretextul scoala romaneasca e saraca, nici manualele gratuite obligatorii date in invatamantul de stat nu sunt
distribuite in clasele primare cel putin. Se dau legi in fiecare an in ceea ce priveste invatamantul, s-a gandit vreun mare invatat care vine cu ideea unei legi, pentru cine o da? Pentru copiii care se pregatesc in scolile sarace ale Romaniei sau pentru a se mandrii cu propria inventivitate pus acolo pe scaunul lui, unde se poate juca cu viatasi viitorul copiilor acestei tari?
Nu ar trebui cumva mai intai sa oferim conditii decente in scoli? Nu ar trebui sa vedem cati dintre elevi isi pot permite sa isi cumpere carti? Sa aiba o uniforma sau ceva de imbracat decent? Apoi sa
emitem legi pentru Testarea elevilor din clasele primare? Cu fiecare an, pregatirea elevilor scade, comparativ cu anii de dupa 1990, scoala romaneasca nu mai da atati Olimpici, nu mai are promovabilitatea mare in clasele de liceu si daca vorbim si de Bacalaureat…e trist. Educatia e la pamant, care va fi oare viitorul Romaniei, al copiilor nostri? Cui ii pasa oare?”.
În mod sigur ne pasă nouă părinţilor…nu prea cred că şi politicienilor!
Încep să cred că în ciuda câtorva materii cretine (Socialism ştiinţific), a unei Istorii trunchiate şi a unei Filosofii cretin-comuniste, totuşi pe vremea împuşcatului şcoala era şcoală!
Accept totdeauna noul dar parcă totuşi acum în învăţământul nostru prea este nou noul nou implementat!
Hmmmm, cam atât!
Calitatea manualelor din ciclul primar este, de cele mai multe ori, indoielnica. Cine si cum castiga licitatiile pentru ele? Am apelat, in cateva randuri, la filologi reputati ca sa-mi ajut nepotul. Nu pentru ca n-as fi stiut ca fraza era pleonastica, plina de greseli si gangava. Voiam sa-i explic insa stupiditatea formularii ca sa nu creada ca ceea ce scrie in manual e corect. Si sa-i demonstreze si “domnului invatator” ca nu el, copilul, gresise. Ma intreb daca celor care accepta aceste manuale le pasa in vreun fel de educatia copiilor lor. Nici manualele noastre n-au fost briliante dar am mai prins profesori care-si iubeau materiile. Nu stiu ce ma face sa cred ca sunt din ce in ce mai putini dascali cu har. Iar textele de limba romana frizeaza uneori umorul involuntar! De exemplu: “o fata tanara traverseaza strada umezita de ploaie”. Ii las pe baieti sa-si imagineze cine este umezita… Strada? Fata? Mister de toamna
Upsssssssssss! Yeeeeeeeeep….
ĂSTA ESTE ADEVĂRUL! ATUNCI CÂND FACI O MESERIE ŞI O FACI FĂRĂ SĂ PUI UN DRAM DE SUFLET ESTE CAM NAŞPA…NAŞPA RĂU! DAR DE PE ALTĂ PARTE NU ŞTIU DACĂ VOI ŞTIŢI CĂ EU ŞTIU “CĂ E MULŢI”, FOARTE MULŢI NENEA MEDICII, NENEA PROFESORII, NENEA POLIŢIŞTII CARE-ŞI DUC TRAIUL DE AZI PE MÂINE!
…BLEAHHHHH ŞI IAR NE PRINDEM ÎN HORA MARE A CERCULUI VICIOS, AŞEZAŢI FRUMOS UNUL ÎN SPATELE CELUILALT, ULTIMUL DIN HORĂ STRIGÂND ISTERIC: ÎNCHIDEŢI CERCUL, ÎNCHIDEŢI CERCUL!
Deşteaptă-te Lovine şi bagă ştirilii că s-a racit cafelilii şi am ars toate cuilii!
