Din 1996 la PRO TV Chisinău, Lorena Bogza, ajunsă de mult una dintre vedetele postului, vorbeste despre pericolul pe care îl reprezintă, pentru puterea comunistă, o televiziune independentă. Vedeta – realizatoare a emisiunii “În PROfunzime”, proiect unic pe piata audiovizualului din Moldova, dezvăluie cum si mai ales de ce s-a ajuns ca frecventele principalei televiziuni libere din Chisinău să fie scoase ilegal la concurs, riscând ca aceasta să intre în silenzio stampa după zece ani de emisie. Lorena spune cu tristese că în capitala moldoveană aproape nu există presă independentă si povesteste cum e să fii ziarist la Chisinău si să cauti de multe ori informatii publice dar la care si se refuză accesul, pentru simplul motiv că nu faci parte din cercurile actualei puteri comuniste. In plus, Lorena mai face o analiză a viitoarelor aliante preelectorale, dar si a implicării Kremlinului în politica
administratiei de la Chisinău.

PRO Tv chiar e în pericol să fie închis? A încercat firma-mamă (Mediapro) să vă sustină mai mult, si în noiembrie 2008 si acum?

Sigur ca exista acest pericol, atata timp cat Consiliul Audiovizualului incalca legea si exista temeri ca raspunde la comenzi politice. Acordarea de frecvente radio si TV la Chisinau nu mai decurge demult in cadrul legal si corect. PRO TV a aplicat anul trecut pentru obtinerea de noi frecvente de emisie, insa nu a obtinut niciuna. Acestea au fost acordate posturilor aservite comunistilor si crestin-democratilor, aflati in coalitie in fostul parlament. In ceea ce priveste cele patru frecvente din totalul de cinci, detinute de postul nostru, acestea au fost scoase la concurs in mod ilegal de catre CCA. Frecventele sunt in litigiu la Curtea Suprema de Justitie, iar instanta nu s-a pronuntat inca definitiv si irevocabil pe marginea acestui caz. Deci, frecventele nu sunt libere si nu pot fi, sub nici o forma, scoase la concurs. PRO TV a actionat in judecata CCA pentru faptul ca, in decembrie trecut, institutia a refuzat sa prelungeasca de drept licenta postului nostru de televiziune, asa cum prevede Codul Audiovizualului.Ba mai mult, despre faptul ca situatia creata in jurul PRO TV are conotatie politica se mentioneaza si in ultima rezolutie a Parlamentului European privind situatia din Republica Moldova. Autoritatilor li se cere in acest document sa inceteze orice presiuni asupra postului nostru de televiziune. Administratia Mediapro si colegii de la Bucuresti ne-au acordat tot sprijinul necesar. Au fost alaturi de noi in toate perioadele dificile pe care le-am parcurs de-a lungul anilor, incepand de la retinerea ilegala, in 2007, a directorului de vanzari, Ghenadie Braghis, si continuand cu problemele legate de licenta postului nostru.

Aproape că nu există presă independentă

O întrebare pe care mi-as dori să o pun multor colegi din Moldova…cum e să fii jurnalist la Chisinău?

Ziaristii corecti de la Chisinau nu pot fi invidiati. Este simplu sa fii jurnalist de curte, atunci cand e vorba despre a avea acces la informatie, dar e dificil atunci cand vine vorba despre relatia cu cititorul, ascultatorul ori telespectatorul. Dar daca esti corect, esti respectat atat de cei pentru care muncesti, cat si de functionari (desi acestia se tem sa-si manifeste public simpatia si respectul). Problema este, insa, ca muncesti mult mai mult pentru a obtine informatii ori, de multe ori, nici nu le obtii. Din pacate, in Moldova, cu foarte mici exceptii, nu exista presa independenta. PRO TV a reusit pe parcursul celor aproape 10 ani de activitate, sa-si pastreze verticalitatea si sa-si informeze corect telespectatorii. Sigur ca, in conditiile in care aproape toate posturile TV (inclusiv televiziunea publica) sunt aservite puterii, PRO TV deranjeaza pentru ca nu poate fi controlat.

Ai o emisiune proprie, si ai ocazia să vorbesti permanent cu politicienii locali si nu numai…după cele auzite până acum, cum crezi că se va desfăsura campania electorală pentru alegerile anticipate?

Nu va fi o campanie simpla, ci una destul de dificila. Opozitia are un mare handicap pentru ca alegatorii nu sunt informati corect despre ceea ce se intampla in Republica Moldova. Partidele de opozitie nu au acces la televiziunea publica si nu pot prezenta si punctul lor de vedere. De aceea, va fi foarte greu sa convinga cetatenii in numai 45 de zile de campanie electorala, mai ales acum, dupa 7 aprilie, timp in care comunistii au invinuit opozitia de tentativa de lovitura de stat si de distrugere a cladirilor Presedintiei si a Parlamentului. Sigur ca si opozitia are partea sa de vina pentru ca ar trebui sa se afle mai des in teritoriu si sa discute cu alegatorii, nu numai in preajma si in timpul campaniei electorale.

Ce presiuni poate face puterea comunistă asupra opozitiei, dar si asupra mass-mediei din Moldova si cum joacă Moscova în toată povestea asta?

Cele trei partide, PL, PLDM si AMN au vorbit despre presiuni si santaj asupra lor, dar acestea nu au fost in masura sa sperie intr-atat pe cineva, incat sa voteze presedintele tarii. Presiunile asupra opozitiei s-au materializat cel mai des in deschiderea de dosare penale, insa pana acum niciun politician nu a fost condamnat.Influenta Moscovei este o chestiune care poate fi dedusa chiar si din declaratii oficiale. Dupa 7 aprilie, de exemplu, autoritatile de la Moscova au tirajat afirmatiile facute de catre presedintele moldovean, Vladimir Voronin, care a acuzat Romania de implicare in «lovitura de stat» de la Chisinau. In ceea ce priveste alegerile, este greu de vorbit despre suportul pe care rusii l-ar acorda unor partide din Moldova. Legislatia precizeaza foarte clar ca formatiunile politice nu pot fi finantate din afara, asa ca nimeni nu va recunoaste acest lucru.

Rusia este mult mai implicata decat Romania

Are opozitia o sansă reală să câstige mai multe voturi decât la scrutinul precedent? Se vorbeste tot mai mult despre formarea unei coalitii, a unei uniuni politice, eventual cu primele trei formatiuni de opozitie si alte unul sau două partide…

Greu de spus ce sanse va avea opozitia in cadrul noului scrutin. Acest lucru depinde de data alegerilor, de prezenta electoratului la urne, dar si de modul in care vor participa partidele la alegeri – separat ori pe liste comune. Principalele partide de opozitie – PL, PLDM si AMN, inca nu au luat o decizie, dar vor participa, cel mai probabil, separat, iar formatiunile extraparlamentare – PD, PSD si UCM, ar putea participa pe o lista comuna si atunci ar avea sanse de a accede in parlament. In acest caz, configuratia viitorului legislativ s-ar putea schimba. Va exista si o formatiune de centru, care ar putea sa creeze o coalitie atat cu comunistii, cat si cu liberalii.

Te-ai astepta ca România să adopte o atitudine anume, atât la Bucuresti cât si prin reprezentanta sa din Moldova, în acest tablou politic?

Nu vad cum s-ar implica Romania, la modul practic, in tabloul politic de la Chisinau. Da, pot fi sustinute la nivel declarativ anumite forte politice, dar nu mai mult, pentru ca finantarea lor ar fi ilegala. Totusi, trebuie sa precizez ca, in ceea ce priveste situatia din Moldova, in general, Rusia este mult mai implicata decat Romania. Moscova gaseste tot felul de modalitati, creaza tot felul de evenimente pentru a fi cat mai prezenta in viata moldovenilor. Bucurestiul o face doar la nivel declarativ, fara a avea urmari vizibile. Nu am vazut ca Romania sa iasa in evidenta la Chisinau, sa faca ceva concret, sa ia masuri care sa conduca la imbunatatirea vietii moldovenilor. Aici vorbesc despre proiecte colaborare intre administratiile centrale ori macar intre cele locale. In ultimii ani situatia s-a inrautatit considerabil. Am asistat cu totii la impunerea regimului de vize (si de o parte si de alta), la declaratii rautacioase si la Bucuresti, si la Chisinau, la racirea evidenta a relatiilor, iar aceste lucru afecteaza in mod negativ cetatenii, si nu politicienii.

De ce-ai optat pentru cetătenia moldovenească, chiar dacă asta te-a obligat, la vremea respectivă, să renunti la cetătenia română?

Absolut gresit!!! Nu am renuntat niciodata la cetatenia romana si nici nu as face-o vreodata. Sunt cetatean roman si ma mandresc cu acest lucru. Am obtinut cetatenie moldoveneasca in anul 2000, prin decret prezidential, dupa 9 ani de cand ma aflam la Chisinau. Locuiesc permanent aici si pana a obtine cetatenie moldoveneasca a fost dificil, atat pentru a obtine documentele de sedere, cat si pentru a munci si a beneficia de drepturile unui cetatean «plin».

O întrebare personală si nu neapărat una comodă…Te simti în sigurantă la Chisinău? Ti-ai dori să pleci din tară?

In Moldova ma simt ca acasa. Chiar daca uneori se intampla sa ajung in vizorul «celor care asigura securitatea acestei tari», nu pot spune ca nu ma simt in siguranta. Am foarte multi prieteni aici, am un loc de munca absolut extraordinar, imi place ceea ce fac si iubesc oamenii pentru care muncesc. Daca mi-as fi dorit sa plec, nu m-ar fi impiedicat nimeni, sa stii. Dar nu am luat inca o astfel de decizie pentru ca, ma bucur sa spun asta, simt ca mai am multe de facut aici.