In timp ce demonstratiile ani-prezidentiale de la Tbilisi au intrat in cea de-a treia saptamana, Rusia ameninta iar NATO cu represalii, pentru desfasurarea unor exercitii militare de rutina in apropiere de capitala georgiana. Desi, intr-o incercare de detensionare a situatiei, NATO i-a propus Rusiei sa trimita observatori la manevrele ce vor avea loc langa Tbilisi, in cadrul Parteneriatului pentru Pace, armata rusa a preferat sa avertizeze ca va desfasura in schimb, in aceeasi perioada, exercitii militare comune in cele doua regiuni separatiste georgiene – Osetia de Sud si Abkhazia, al caror control l-a preluat dupa conflictul militar ruso-georgian din vara anului trecut. Denumite deja exercitii ‘de atenţionare’ – terminologie care pare special inventata pentru aceasta ocazie, acestea ar urma – spun liderii rusi, sa stabilizeze situatia in zona si sa contracareze eventualele actiuni radicale ale regimului de la Tbilisi. Motivele invocate de administratia rusa sunt foarte vagi si amintesc de epoca razboiului rece. Aceasta sustine ca exercitiile din Georgia pot fi utilizate pentru regizarea unor provocari a caror responsabilitate sa fie aruncata apoi in seama Rusiei, sau de catre actualul lider de la Tbilisi, Mihail Saakashvili, sau de opozitia care-i cere demisia. La randul sau, Georgia – care acuza de circa doua luni Rusia ca-si intareste fortele militare din cele doua regiuni separatiste ocupate, da de inteles ca manevrele acesteia nu sunt decat un pretext pentru o noua tentativa de revenire a tarii sub dominatia ruseasca. Represaliile Moscovei au si o latura simbolica, cu caracter non-militar: anularea participarii la reuniunea şefilor de Stat-major NATO – Rusia, prevazuta pentru luna mai.

Nemultumirile Moscovei nu au ramas fara ecou in regiune. Kazahstanul, fostă republică sovietica din Asia Central si partener de baza al Rusiei in cadrul Tratatului de securitate colectivă, urmat la numai o zi de Letonia si Estonia, state baltice membre ale UE si NATO, si-au anunţat in ultimul moment si fara explicatii decizia de a nu participa la manevrele din cadrul Parteneriatului pentru Pace. Dovada a amplificarii tensiunilor din regiune, in ultimele zile au avut loc mai multe evenimente, in care Rusia a jucat rolul de pion principal. Doi observatori OSCE au fost arestati in Osetia de Sud, sub pretextul incalcarii asa-ziselor granite, si eliberati la presiuni internationale, dupa numai cateva ore de detentie. FSB-ul rusesc (succesorul KGB-ului) a anuntat arestarea unui spion georgian, dovedindu-se ulterior ca acesta nu era nici georgian, nici arestat…  Premierul rus Vladimir Putin a decis subit sa boicoteze summitul energetic de la Sofia ( 24-25 aprilie), in semn de protest fata de noua strategie energetica europeana, axata pe limitarea dependentei fata de resursele rusesti. Fortele aeriene ale Rusiei si Ucrainei au efectuat exercitii militare comune, in conditiile in care relatiile dintre Moscova si Kiev sunt la cele mai scazute cote, dupa recentul conflict care a lasat fara gaze, in plina iarna, mai multe state europene. Si in fine, Rusia a mai participat la exercitii militare comune cu China si cateva ex-republici sovietice din Asia Centrala – Kazahstan, Tadjikistan si Kîrgîzstan, primele de cand Kîrgîzstanul a anuntat ca va inchide baza americana de la Manas, deschisa acum opt ani pe teritoriul sau.

Reactia violenta a Rusiei fata de exercitiile militare ale NATO – a caror desfasurare nu a luat prin surprindere Moscova, avand in vedere ca fusesera anuntate cu un an in urma, survine dupa o perioada de evidenta relansare a dialogului cu Statele Unite/ NATO, resimtita din ianuarie, dupa instalarea lui Barack Hussein Obama la Casa Alba. Presedintele rus Dmitri Medvedev a calificat decizia NATO, de a desfasura la termenul planificat exercitiile din Georgia, drept periculoasa, avertizand ca jocurile de razboi nu vor face decat sa tensioneze si mai mult relatile Moscovei cu Alianta Nord Atlantica. Atacul lui Medvedev – unul dintre cele mai virulente de la instalarea sa in functie, pare sa reflecte nu atat teama fata de o operatiune militara a carei desfasurare nu reprezinta sub nicio forma o amenintare pentru Rusia, cat dezamagirea pentru ca nici SUA, nici NATO nu au mers mai departe pe calea concesiilor. Pentru a spune lucrurilor pe nume, e limpede ca, din perspectiva Moscovei, imbunatatirea relatiilor bilaterale – Rusia- SUA si respectiv Rusia-NATO, e conditionata de doi factori: acceptarea tacita a suprematiei Rusiei in sudul Caucazului, si controlul culoarelor energetice de la Marea Caspica si din Asia Centrala. Asfel, desfasurarea unor banale exercitii ale Aliantei intr-o tara cu care Rusia s-a aflat si se afla inca in conflict are, atat pentru elita politica cat si pentru elita militara, cel putin la modul declarativ, semnificatia unui sprijin acordat deschis Georgiei, in detrimentul Rusiei. Din punct de vedere strategic, atat NATO cat si Rusia se afla intr-un cerc inchis, din care niciuna dintre ele nu poate da inapoi. Alianta nu poate ceda cererilor Rusiei, pentru ca astfel, ar recunoaste deschis ca-i cedeaza calea libera intr-o fosta zona de influenta. Iar Rusia nu va da inapoi, pentru ca nu vrea sa lase cale libera NATO in fieful sau regional. Georgia – desi extrem de importanta pentru Statele Unite, devine astfel doar o mica parte din aceasta ecuatie, care porneste de la certitudinea ca, asa cum SUA are nevoie de Rusia, si Rusia are nevoie de SUA, si este greu de prevazut care dintre ele ar fi mai afectata in urma unui nou dezacord major. Cedand controlul asupra Georgiei, ambele au foarte mult de pierdut. Alianta, in cautare permanenta de rute alternative pentru Afganistan, asteapta ca Georgia sa-i furnizeze suport suport logistic total, dandu-i acces la porturile, aeroporturile si rutele sale terestre. Pentru Statele Unite, Georgia reprezinta, inca din perioada administratiei Bush, un punct cheie al operatiunilor sale militare in Afganistan – dovada toate actiunile de sprijin intreprinse recent de Washington. In ianuarie, in ultimele sale zile de mandat la Casa Alba, George Bush a parafat Carta Partneriatului Strategic SUA – Georgia. Cateva saptamani mai tarziu, Georgia a dezvaluit asa-numitul plan Vision 2009, destinat sa faca trecerea armatei catre standardele Aliantei. Dupa inca o luna, guvernul de la Tbilisi a anuntat ca armata georgiana va fi remodelata dupa modelul american, cu ajutorul Statelor Unite, astfel incat toate capabilitatile si tacticile sale sa detina capacitatea de a lupta impotriva unei forte militare net superioare. Toate aceste actiuni par sa faca parte dintr-o strategie pe termen lung a Statelor Unite, elaborate cu mult inainte de instalarea lui Obama la putere. Pe de alta parte insa, liderul american priveste cooperarea cu Moscova drept un element cheie in rezolvarea dosarului iranian, un alt obiectiv major al politicii externe a SUA.

Cum se poate iesi din aceasta dilema? Pentru Rusia, raspunsul incepe sa se contureze…redefinirea Aliantei si a obiectivelor sale, sau mai exact, inlocuirea NATO – structura ce dateaza din epoca razboiului rece, cu o organizatie mai adaptata actualilor poli mondiali de putere – NATO/ SUA pe de o parte si Rusia pe de alta, si ale carei scopuri sa tina seama de interesele ambelor parti. De altfel, in ultimele luni, Dmitri Medvedev a desfasurat o campanie discreta, dar eficienta, in vederea adoptarii unui nou pact de securitate, bazat pe realitatile epocii actuale. Pact care, in viziunea Rusiei, ar trebui sa prevada intensificarea controlului asupra armelor de distrugere in masa, angajamente explicite de neutilizare a fortei si garantii clare ca niciun stat sau grup de state nu va putea juca un rol decisiv in ceea ce priveste securitatea Europei.