Chiar daca este pentru prima oara cand calci pavajul Londrei, nu trebuie sa fii un geniu pentru a ajunge la Madame Tussaud’s si la Muzeul Sherlock Holmes. Ambele sunt aproape la iesire de la statia de metrou Baker Street, unde troneaza o statuie a detectivului. Muzeul figurilor de ceara este la stanga, iar cel al personajului lui Arthur Conan Doyle in dreapta. Pentru a te fotografia cu celebritatile din toate timpurilor, organizatorii iti ofera doua variante: plata online sau pe loc. E de preferat sa cumparati biletul pe internet pentru ca astfel faci economie de trei lire. Contra a 22 de lire, poti sa stai o vreme langa familia regala, Dalai Lama, presedintele Obama, Elvis, Napoleon si cine mai ai chef. Nu este asa impresionant cum m-as fi asteptat. Unele personaje par vii, dar majoritate sunt ca niste jucarii lucioase. Daca nu ai aparat foto sau nu ai incredere in el, ai ocazia sa te lasi buzunarit de opt lire pentru fiecare poza facuta profesionist de personalul angajat la Madame T, care-ti scoate fotografia in cateva secunde si ti-o impacheteaza frumos intr-un pliant. Pentru niscaiva lire (12 sau 1o, depinde de marimea trofeului), orice pacalici care intra la muzeu poate pleaca acasa cu un Oscar cu numele inscriptionat pe statuia dintr-un material sclipitor.

Alte oferte la Madame Tussaud’s: intri intr-o camera a groazei, niste omuleti incearca sa te calareasca dar fara sa te atinga, suficient insa sa auzi tipete isterice, te imortalizezi cu Vlad Tepes, iti cumperi diverse suveniruri de la magazinasul de la iesire si te poti odihni la o cafea marca Nero, in acelasi corp al cladirii, sau sa te infrupti din hod dog-ul nemetesc facut de un cetatean simpatic din Kosovo. Recunosc ca a fost o dezamagire, deci nu va recomand sa dati carca de bani pentru ceva care nu face. Dar poate sunteti curiosi .

Mult mai interesant si mai ieftin (doar sase lire) este Muzeul Sherlock Holmes, care a antrenat toata strada sa scrie ceva pe firma despre el. O casuta arestata de doua “surori”, care o tin inghesuita intre ziduri, un gardulet verde cu firma detectivului imaginar si un politist adevarat doar la costum sunt primele imagini pe care le remarci cand te-ai trezit acasa la celebrul personaj. Intrarea te trimite chiar la sfarsitul secolului 19, unde chiar si suvenirurile par perfect aranjate. Nu te opri insa aici. Poate la iesire. Sunt tot felul de fleacuri care te-ar face sa pierzi vremea si banii. O amintire nu strica insa la iesire.

Adevarata intrare in muzeu se face printr-un hol minuscul, in care un timp la aproape 60 de ani te priveste de la doi metri si-ti ofera la plecare ocazia sa-ti faci o poza cu el in timp ce porti sapca sau palaria celor doi nedespartiti in a dezlega mistere: Holmes si dr. Watson (sa va reamintesc ca sir Doyle era scriitor dar si medic?). Doua camere superb mobilate, cu birou si tot ce tine de atmosfera te intampina la parter, iar etajele sunt si ele garnisite cu obiecte, mobilier si personaje ce par desprinse din serialul care a aparut 40 de ani in diferite periodice, primul fiind The Strand. Figuri de ceara, pipa, palaria, sapca, lupa, umbrela, fotografii, tablouri, busturi etc sunt doar cateva elemente din decorul muzeului intins pe trei etaje, unde muzeograful este un personaj clapaug si cam zgarcit la vorba. Este insa un personaj prin simpla sa prezenta si il poti tracasa cu diverse intrebari. La final, daca ai inspiratie si chef, iti poti lasa cartea de vizita pe un panou (poate te contacteaza Holmes) si sa scrii cateva cuvinte in catalogul oaspetilor. Nu va grabiti insa sa plecati. Acolo va puteti rupe de nebunia de afara, chiar si atunci cand cercetati suvenirurile si preturilor. Este un loc magic, iar autorului i-ar fi placut acest cuvant. Cunoscatorii stiu de ce.

Maine urmeaza un nou episod iar sambata ultimul (vor fi postate doar poze cu explicatii). PS Scuze de pozele cu mine. N-aveam altele mai bune sa ilustrez inceputul .